Numeroase companii straine de transport si logistica au ales Cluj-Napoca pentru a-si deschide acolo filiale mai ales datorita amplasarii in apropiere de granita de vest, de autostrada si de E60. Dar si forta de munca inalt calificata a contribuit la aceasta decizie, asa cum reiese si din articolul dedicat zonelor industriale din judet. In plus, asa cum declara Radu Moisin, primarul orasului, exista o deschidere totala din partea administratiei locale catre investitori, indiferent daca sunt autohtoni sau straini. Iar dovezile in acest sens sunt infrastructura in curs de dezvoltare si modernizare sau posibilitatea extinderii retelei de transport in comun pana la locatia proiectului de investitie.
Cluj-Napoca mai ofera si alte oportunitati: costuri accesibile, limbi straine vorbite sau zona de timp GMT+2, ultimele doua avand o contributie importanta la usurinta comunicarii in timp real cu restul continentului.
Investitiile in infrastructura rutiera din Cluj-Napoca au cunoscut o scadere in 2010 fata de 2009, dar apoi o crestere importanta in 2011, fiind de 79.289.197, 71.480.895, respectiv 101.949.419 de lei. La aceste sume se adauga doua mari programe de investitii realizate intre 2005 si 2009: cel de reparatie si modernizare a 288 de strazi, de 273.866.316,81 lei, si cel de modernizare a 100 de strazi, de 95.393.258.70 de lei. In plus, Primaria ia mereu masuri pentru fluidizarea traficului, inclusiv prin amenajarea unor intersectii ca sensuri giratorii, si urmareste, in colaborare cu alte institutii si companii, realizarea unor cai de comunicatie de ocolire a zonelor locuite, in vederea optimizarii transporturilor rutiere. Iar in 2008 au fost initiate dezvoltarea si modernizarea semaforizarii si achizitia de echipamente pentru sincronizarea circulatiei in intersectii si pe diferite axe de traversare a orasului, proiect care necesita 7.636.542,48 lei.
Aceste investitii se sprijina mai ales pe taxele si impozitele locale, rata de incasare in Cluj-Napoca fiind apreciata de primar ca fiind foarte buna, de circa 90%, mai mare decat in Timisoara, Iasi, Brasov sau Oradea.
Orasul mai este atractiv si datorita cresterii din ultimii ani a sectorului IT. Un studiu recent al KPMG Advisory il plaseaza printre primele 31 de destinatii pentru investitii in domeniu, subliniind si ce anume il face atractiv: circa 1.500 de specialisti absolventi ai Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca sau ai Universitatii Babes-Bolyai si peste 5.000 de ingineri de soft care lucreaza in 100 companii din oras, ce dezvolta software personalizat. La acestea se adauga, si de data aceasta, costurile si pozitia geografica. Cluj-Napoca a gasit, asa cum declara Radu Moisin, o strategie buna in dezvoltarea capacitatilor sale de a oferi solutii de IT outsourcing, iar companiile de profil au inregistrat si pe timp de criza economica o crestere constanta. Inginerii de soft sunt apreciati pentru abilitatile tehnice si cunostintele de limbi straine, iar investitorii locali si straini finanteaza sectorul IT.
Capitalul strain din zona provine din Germania (30%), Marea Britanie (22%), SUA (15%) si Tarile de Jos (15%), urmate de Austria (5%), Finlanda (4%), Franta si Suedia (cate 3%), Danemarca si Elvetia (2% fiecare).
Primaria Cluj-Napoca a primit invitatia Universitatii Tehnice din oras de a se alatura demersului de a crea un sistem de comunicare functional cu firmele clujene care angajeaza absolventi ai acesteia. "Este un semnal puternic, pe care il salutam si caruia speram sa i se alature si celelalte universitati clujene, in incercarea de a face din municipiul nostru un centru universitar orientat catre realitatile pietei muncii", declara primarul.
Protocolul de colaborare semnat in vederea ameliorarii continue si a adaptarii curriculare a diverselor sectii ale facultatilor din cadrul UTCN are ca scop oferirea de absolventi mai compatibili profesional cu ceea ce se cauta astazi pe piata muncii. Iar Universitatea ofera companiilor si posibilitatea de a organiza studii postuniversitare de specializare, pentru a asigura formarea profesionala continua, necesara pentru ca orasul sa ramana competitiv. "Data fiind concurenta, «pe viata si pe moarte» pe care o ducem cu orase de talia Clujului din Polonia, Cehia, Ungaria sau, mai nou, chiar Ucraina si Serbia, este obligatoriu sa ne unim fortele si sa luam masuri pe termen lung care sa anticipeze tendintele firesti ale pietei muncii in domeniile inalt calificate. Ceea ce ne intereseaza atat pe noi, cat si pe reprezentantii firmelor si ai universitatilor, este sa mutam centrul de greutate de pe cantitate pe calitate. Practic, se poate ajunge pana la cursuri specializate, la cererea firmelor, pentru numarul de studenti considerat necesar. Iar Primaria va face, ca si in cazul parteneriatului cu institutiile statului, elementul de mediere: prin intermediul aceleiasi persoane de contact de la Biroul pentru Investitori, companiile vor putea semnala orice aspect, vor putea solicita intalniri cu universitatea", mai explica Radu Moisin.
