Adrian Hatos, profesor universitar in cadrul universitatii din Oradea si doctor in sociologie, s-a documentat in legatura cu problemele din transporturi in vederea prezentarii pe care a sustinut-o cadrul Conferintei Transportatorilor Express de Marfuri organizate de Euromaidec si Kefren Expres, si le-a analizat din perspectiva sociologica. In plus, acesta a prezentat si statisticile nationale oficiale privind veniturile din transport si principalele influente structurale asupra dinamicii fortei de munca din Romania si a facut o analiza mai sofisticata a raspunsurilor transportatorilor express la chestionarul organizatorilor conferintei.

Datele de la INS arata ca, in timp ce numarul total al salariatilor din Romania a reusit sa depaseasca varful de dinainte de criza economica, cel al angajatilor in transporturi ramane sub nivelul din 2009. (Aici trebuie precizat, chiar daca asta nu influenteaza prea mult cifrele, ca INS considera la categoria „transporturi“ si transportul prin conducte, dar in acest domeniu numarul angajatilor reprezinta un procent infim din total.) Deci ponderea angajatilor din transporturi in economia nationala a scazut in ultimii ani, „ceea ce inseamna ca fie s-a schimbat ceva in structura economiei Romaniei, fie s-a schimbat ceva in domeniul relatiilor de munca si soferii nu mai sunt neaparat salariati“. Iar raspunsul corect este, cel mai probabil, al doilea. Cu atat mai mult cu cat numarul de autovehicule de transport marfa, inclusiv numarul de camioane, a crescut puternic in ultimii 10 ani. Iar raportul dintre numarul de autovehicule de transport de marfa inmatriculate pe persoana juridica si cele pe persoana fizica e tot mai mic: de la 2,81 in 2002 la 2,26 in 2008, dupa care a scazut an de an pana la 1,29 in 2018. Deci aproape fiecare a doua utilitara este inmatriculata pe persoana fizica.
Incepand din 2012 evolutia salariului mediu lunar brut din transporturi se desparte de indicatorul national, fiind din ce in ce mai mic. O explicatie pentru acest fenomen este faptul ca salariile din domeniu sunt pastrate la minimum pe economie, fiind completate cu diurne. Totusi, conform datelor INS, diferenta fata de indicatorul pe intreaga economie se mentine si daca se tine cont de costul mediul lunar al fortei de munca/salariat (care ar trebui sa cuprinda si diurnele, dar, asa cum au atras atentia managerii prezenti in sala, de fapt in Romania diurna nu este incadrata contabil la „cheltuieli salariale“, ci la „alte cheltuieli“).