Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Cross-docking-ul devine tot mai atractiv

Desi pentru multi operatori de logistica ultimii ani au venit cu o restrangere a activitatilor, pentru GTI Logistic aceasta perioada a insemnat o dezvoltare continua, incununata cu deschiderea, in 2011, a unui nou depozit de 3.000 m2, inchiriat in Berceni, dar si cu noi achizitii de depozit si chiar angajari de personal. In plus, flota proprie de 18 camioane second-hand ar putea fi extinsa anul acesta din nou, prin experimentarea achizitionarii unor vehicule noi care sa sprijine, pe de o parte, intentia companiei de a merge si pe piete din afara granitelor tarii, iar pe de alta, activitatea de cross-docking, ca directie predominanta spre care se indreapta.

 
Dupa functionarea, din 2000 in 2003, ca si casa de expeditii, GTI Logistic s-a orientat catre operatiuni de cross-docking intr-un depozit de doar 400 m2 inchiriat la Stefanesti. „Am ales locatia din fosta baza de aprovizionare a agriculturii, «Ilfoveana», fiind deja organizata ca depozit cu rampa, oarecum pretabil pentru cross-docking”, a precizat Mihai Iancu, director general GTI Logistic.

Ritm de dezvoltare rapid in sudul Capitalei
Pas cu pas, compania a ajuns in 2006 sa ocupe un spatiu de 3.000 m2, cu docuri pe ambele parti. Apoi, „anul trecut ne-am mutat in Popesti-Leordeni, intr-un depozit de 2.500 m2, pentru ca deja incepuseram sa desfasuram activitati de logistica. Insa, pentru ca acesta a ajuns neincapator intr-un timp foarte scurt, in mai 2011 am deschis un altul in Berceni, cu o suprafata de 3.000 m2”, a precizat Iancu, subliniind: „am preferat sa venim in sudul Capitalei considerand ca este o zona cu oportunitati, cei mai multi operatori aglomerandu-se in nord si in vest. In plus, este si o zona mai ieftina.”
Compania s-a orientat numai catre inchiriere, din considerente practice. „Am vrut la un moment dat sa construim un depozit, dar, pentru ca an de an ne-am dublat suprafata, insemna sa ma transform in propriul meu dezvoltator”, a punctat directorul general al companiei, completand: „oricum, daca as opta pentru constructia unui depozit, cu siguranta ca acesta ar fi specializat numai pe cross-docking, existand doar unul singur de acest tip in Romania”.
Pe langa depozitele din Bucuresti, GTI Logistic mai detine un hub intermediar de 650 m2 la Bacau si un altul in Deva, de 450 m2. „Am preferat Deva pentru ca se poate face intr-un «program de sofer», iar Bacaul, din considerente geografice. Suntem probabil primul operator din zona Moldovei care oferim un serviciu de 24 h – azi primim marfa si maine o livram. Este un proiect-pilot initiat de cateva saptamani, care deja functioneaza”, a precizat Mihai Iancu.

Ciocolata, o marfa cu pretentii
In toate locatiile, GTI depoziteaza marfuri generale care nu necesita temperatura si umiditate controlate, cu exceptia ciocolatei de la De Silva, importator al marcilor Toffifee si Merci. „Ciocolata este o marfa pretentioasa pe care o operam cu flota proprie cu temperatura controlata, ceea ce face ca deseori sa ajungem si la 11 descarcari la un camion. Acest tip de marfa solicita eforturi deosebite in lunile de vara, insa nici iarna nu este mai simplu, fiind necesare dube izoterme pentru transport”, a precizat Mihai Iancu.
Clientii noi atrasi de GTI sunt in principal firme care la inceputul crizei aveau masini proprii si care in ultima perioada se orienteaza mai mult spre optimizare. Ca atare, compania de logistica le iese in intampinare prin dovedirea „pe hartie” ca externalizarea le va reduce cheltuielile. „Clientii nu sunt de dimensiuni foarte mari, cu exceptia producatorului de vopsele Fabryo. Ca atare, pentru unii dintre ei operam o mie de paleti pe luna, iar pentru altii, unul singur. Iar noi, fiind o companie destul de mica si flexibila, prezentam avantajul unor preturi mai mici decat cele ale marilor operatori”, a mai spus Iancu.
Desi GTI Logistic desfasoara si activitati de expeditie, dar si de grupaje, planurile viitoare vizeaza in special dezvoltarea activitatii de distributie, de cross-docking. „Avem in plan deschiderea unui nou hub in zona Cluj-Napoca, pentru a putea echilibra Romania. De aceea ne-am propus si dezvoltarea parcului auto, mai ales ca multe zone, ca Tulcea, Constanta, Craiova, Alexandria, Giurgiu, Galati sau Braila, se regleaza si in prezent cu camioanele proprii, nefiind atractive pentru ceilalti, care nu gasesc marfa de retur in aceste zone”, a mai spus Iancu. Iar pasul urmator va fi poate catre Republica Moldova, care in opinia managerului companiei „este foarte atractiva, mult mai interesanta decat Bulgaria, unde companiile au fost atrase de anumite taxe mici ale caror cuantumuri reduse nu le poate garanta nimeni pe termen lung sau macar pe cinci ani”.

Inapoi la nivelul lui 2008
In opinia directorului general, volumul de marfuri operat de GTI a scazut in 2009 fata de anul anterior cu circa 30%. Apoi, „in 2010 am recuperat 10% din scadere, urmand ca anul acesta, dupa cum arata deja semnalele, sa recuperam si restul de 20%, mai ales ca dupa primele sase luni aveam deja un avantaj de 12-15%. Insa, ca si ceilalti operatori, stam mai prost fata de 2008 ca marja de profit.” Si asta pentru ca tarifele au evoluat pozitiv. „In 2011 am reusit sa stabilim in contracte o clauza privind motorina. Insa avem si contracte fixe, la care nu putem face ajustari ale tarifelor decat in momentul in care pretul motorinei urca mai mult de 20%, dar si contracte punctuale, stabilite pentru un singur transport”, a mai spus Iancu. Cu o cifra de afaceri de doua milioane de euro in 2008, de 1,5 milioane in 2009 si de aproape 1,4 milioane de euro in 2010, reprezentantul GTI Logistic spera ca anul acesta sa atinga nivelul din 2008, considerand ca a trecut deja criza din Romania, punctul cel mai de jos fiind la sfarsitul anului trecut si inceputul acestui an, cand s-a si realizat o triere a pietei. „Au ramas pe piata circa 10% din transportatorii mici cu care colaboram. Ar fi trebuit sprijiniti pentru ca avem nevoie tot timpul de firme cu 1-2 camioane. Insa, pentru ca termenele de plata, care in urma cu cativa ani erau de sapte zile, au ajuns sa depaseasca 45 de zile, acestia n-au mai putut supravietui.”

Flota proprie, mai costisitoare
GTI detine o flota de 18 autovehicule (sapte camioane de 40 t cu temperatura controlata, trei prelate si opt vehicule de 7,5 t), Euro 3 si 4, toate achizitionate second-hand, multe inca in leasing. Ultimele achizitii au constat in cumpararea a patru camioane de 7,5 t, anul trecut, si unul anul acesta, second-hand, achitate integral cash. In schimb, cele sapte semiremorci cu temperatura si umiditate controlate, ca si cele trei semiremorci cu prelata, au fost achizitionate noi.
Pentru a putea face o comparatie exacta intre vehiculele second-hand pe care le detine si achizitionarea unora noi, directorul general al companiei si-a propus ca anul acesta sa experimenteze cumpararea cel putin a unui camion nou, desi este deja convins ca nivelul cheltuielilor va fi mai mic. Insa si efortul financiar de inceput este mai mare.
„Dat fiind faptul ca suntem o companie 100% romaneasca, care a inceput o activitate ce necesita resurse destul de mari, am preferat de la inceput masinile second-hand. Acum, pentru ca cele mai multe ies din leasing, probabil ca ne permitem sa incepem achizitia de camioane noi, mai ales in perspectiva iesirii din Romania. Deja am facut curse in Bulgaria si Ungaria ca sa experimentez si sa-mi obisnuiesc soferii”, a punctat Mihai Iancu, adaugand ca ar fi ideal, pentru vremurile actuale, in care pretul transportului intern este mai mic decat cheltuielile, sa nu detina niciun camion propriu.       
 „Esti conditionat sa mergi minimum 10.000 km ca sa castigi ceva, lucru imposibil de realizat daca respecti timpii de condus si celelalte reguli.”
Oricum, cu flota proprie se acopera doar 30% din activitate, restul de 70% fiind asigurat din inchirieri. „Circa 80% din cei pe care ii subcontractam sunt parteneri de afaceri din zonele in care mergem. Iar cei pe care ii ducem de aici sunt parteneri traditionali si incercam sa le oferim marfa si la retur”, a mai spus Iancu.

Concentrati asupra acuratetei timpului de livrare
Pentru activitatea de logistica, depozitele sunt echipate cu sistem WMS, iar activitatea de cross-docking este facilitata, inca din 2004, de achizitia unui soft specializat. „Lucram pe coduri de bare, cu scannere, stabilind trasabilitate pentru fiecare palet, chiar daca nu completa, pentru ca soferul nu scaneaza la livrare. Insa in acel moment operatorii customer service anunta clientul daca livrarea s-a facut in regula sau cu probleme si daca marfa este completa”, a precizat reprezentantul GTI Logistic, subliniind: „lucram si cu clienti mici care n-au WMS in depozit, ceea ce duce la greseli destul de mari, dar lucram si cu clienti pe KPI-uri, cu acuratetea timpului de livrare de 99%. In acest caz trebuie sa fim foarte concentrati pentru ca, daca ajungem sub 99%, incepem sa pierdem din tarif.”
Colectarea marfii se realizeaza in cursul zilei, iar distributia se face noaptea. Ca atare, incarcarile, cu ajutorul celor 10 utilaje Toyota din dotare, se fac pe baza unei programari, cu intarzieri de maximum o jumatate de ora. „Ne-am extins tocmai pentru ca la vechiul depozit ajunsesem la intarzieri de 3-4 ore. In prezent, angajatii din depozit sunt instruiti astfel incat sa se respecte atat ora, cat si ordinea de incarcare. Astfel, la ritmul de incarcare a unui camion in circa 20 minute, cele sase docuri ale depozitului din Berceni nu lucreaza in prezent la capacitate maxima, ca sa provoace intarzieri si cozi”, a punctat Iancu.

Sistemul de monitorizare a redus consumul cu 5%
In prezent, GTI Logistic are circa 60 de angajati, ultimii doi fiind noi. „Trebuie sa intarim echipa. In momentul in care atingi un nivel de incarcare de cateva mii de paleti pe luna trebuie sa asiguri un numar corespunzator de angajati care sa-i gestioneze”, a precizat Mihai Iancu. In ceea ce priveste soferii, circa 60% din cei 18 sunt cu vechime in companie, restul fiind in continua miscare. „Am o rotatie incredibila a soferilor. Si, pentru ca ii apreciem pe cei fideli, o parte vor fi specializati pe transport international in momentul in care ne vom extinde activitatea peste hotare”, a punctat Iancu, subliniind: „in permanenta publicam anunturi de angajare atat pentru soferi, cat si pentru muncitorii din depozit, iar cine a avut minimum trei locuri de munca in doi ani nu ne intereseaza.” Oricum, rotatia soferilor a inceput in urma cu trei ani, cand intreaga flota a fost echipata cu un sistem de monitorizare care a adus si o scadere a consumului cu 5%, ajungand la valori de circa 32-33 l/100 km.
Criza economica a insemnat pentru GTI Logistic o atentie mai mare la cheltuieli, insa nu si diminuarea salariilor sau a bonusurilor, iar de anul acesta vor incepe chiar indexarile. „Nu am reusit sa reducem cheltuielile anterioare cu mult, ceea ce inseamna ca eram bine organizati. Am incercat la un moment dat ca cele trei schimburi in care se lucreaza sa le comprimam in doua, insa implicit trebuia sa dublez numarul de oameni. Ca atare, dupa o luna am revenit la vechiul sistem”, a precizat Iancu, subliniind: „am realizat o monitorizare mai atenta a parcului, fiindca se pierdeau multi bani. In prezent, orice aprovizionare cu piese de schimb trebuie aprobata de mine. La fel, facem planning la anvelope, iar daca trebuie schimbate mai repede pentru unii soferi, inseamna ca acestia au o problema la condus si trebuie instruiti.”
Apar insa si neajunsuri externe ce implica unele cheltuieli suplimentare, cum ar fi furturile din camioane, marfa fiind asigurata doar cu CMR, ca si furtul de motorina, lucru extrem de greu de dovedit. Apoi, exista si unele abuzuri aduse de controalele din trafic. „Am avut cazul unui sofer care, in ziua in care a fost angajat, a plecat in cursa. A fost oprit de ARR la Craiova, unde i s-au cerut ultimele 28 de diagrame si, nedetinandu-le, a fost amendat”, a mai spus reprezentantul GTI, considerand ca si cei ce efectueaza controale au propriile norme de amenzi de indeplinit, chiar daca mai apoi sunt contestate si nu se incaseaza.
De asemenea, exista pierderi in ceea ce priveste paletii, desi scrisoarea de transport nu se inchide pana cand soferul nu demonstreaza ca a predat paletul sau ca ramane in custodie. „Chiar si asa, la recuperare, 10-20% dintre paleti ajung rupti si nu se mai pot folosi. Insa se mai intampla sa si dispara, lucru usor de observat daca vedem cate anunturi de vanzare/cumparare de paleti sunt numai pe centura ocolitoare a Capitalei, autoritatile nefiind interesate sa afle de unde provin acestia”, a incheiat Mihai Iancu.

Articole similare

Ad