Romania, a doua tara din Europa de Est ca intindere, este codasa UE la capitolul infrastructura si, din pacate, nu prea avem perspective de redresare in urmatorii ani. In afara studiilor de fezabilitate nesfarsite, care costa o gramada de bani, lucrurile nu par sa inainteze in directia inceperii efective a lucrarilor de constructie pentru niciun kilometru de autostrada din cei promisi. Recent, Guvernul a anulat proiectul de constructie in parteneriat public-privat (PPP) al autostrazii Comarnic-Brasov (la „indicatiile“ Uniunii Europene), si urmeaza sa se comande un nou studiu de fezabilitate, care sa indice cea mai potrivita forma de finantare in acest caz. Aceeasi soarta l-a avut si tronsonul Targu Neamt-Iasi, parte din autostrada A8 Targu-Mures-Iasi-Ungheni, care ar fi trebuit construit tot in sistem PPP.
Prezent la conferinta „Infrastructure Finance and Capital Markets”, Dragos Preda, Secretar de Stat in Ministerul Transporturilor Infrastructurii si Comunicatiilor (MTIC), a dat asigurari ca prioritatile institutiei pe care o reprezinta sunt finalizarea proiectelor de infrastructura aflate in diferite stadii de dezvoltare, adoptarea de masuri pentru dezvoltarea infrastructurii si planificarea cheltuielilor obligatorii (mentenanta si proiecte de infrastructura in perioada 2021-2027). In acest sens, MTIC se arata deschis oricaror solutii de finantare, iar investitorii sunt invitati – cel putin declarativ – in parteneriate public-private. De altfel, acestea din urma si-au dovedit pe deplin succesul in tarile dezvoltate, pe primele locuri fiind Statele Unite, Canada si Marea Britanie.
Inclusiv Banca Mondiala a propus Romaniei in mai multe randuri sa incurajeze parteneriatele public-private, a declarat Cristian Nacu, Coordonatorul Biroului International Finance Corporation pentru Romania si Moldova. „Investitiile de forma PPP sunt indicate pentru tarile care au un spatiu fiscal limitat. Astfel, acele proiecte care sunt atractive pentru investitorii din sectorul privat ar trebui incredintate acestora din urma spre finantare, tocmai pentru a reduce presiunea de pe bugetul public“.
Pe langa infrastructura rutiera, si feroviarul are nevoie urgenta de reabilitare pentru a putea creste volumele de marfa transportate pe calea ferata. Sumele vehiculate sunt insa uriase. Potrivit vicepresedintelui departamentului de transport din cadrul Grampet Group, Sorin Chinde, numai pentru reabilitarea retelei feroviare care face parte din TEN-T sunt necesari 13 miliarde de euro, iar pentru restul retelei nationale nici nu exista perspective. CFR Infrastructura are monopolul in acest sens, iar propunerea Grampet Group este de a oferi posibilitatea si firmelor private, prin concesionare, sa investeasca in infrastructura feroviara, dar si in terminale.
