Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) observa cu ingrijorare ca, in ciuda semnalelor de alarma trase in mod repetat de Banca Nationala a Romaniei, Comisia Europeana, mediul privat sau de comunitatea bancara din Romania, pachetul de legi „dedicat” sectorului financiar-bancar – asa-zisele „legi anti-camatarie” – isi continua cursul in Parlament, una dintre acestea fiind deja adoptata de Camera Deputatilor (Legea privind protectia consumatorilor impotriva dobanzilor excesive – PL-x nr. 664/2019).
Membrii CDR recunosc importanta masurilor de intarire a protectiei oferite consumatorilor si a dezvoltarii economice, sens in care acesti actori importanti ai economiei, consumatorii, dar si sectorul financiar, joaca un rol fundamental in cresterea sanatoasa si sustenabila a economiei. „Insa, in opinia noastra, aceste deziderate nu pot fi atinse prin proiecte legislative care, daca vor fi adoptate si vor intra in vigoare in forma in care au fost propuse, vor avea un impact negativ semnificativ, chiar contrar fata de scopul declarat de catre initiator, atat asupra consumatorilor cat si asupra mediului de afaceri. Asadar, consideram ca este extrem de important sa reamintim ca exista in dezbatere parlamentara – fie foarte aproape de votul final, fie in pronuntarea Curtii Constitutionale a Romaniei sau transmitere in vederea promulgarii – un numar de opt legi sau initiative legislative cu impact major asupra sistemului bancar. Cele mai multe dintre aceste proiecte de lege, initiate anterior pandemiei Covid-19, se suprapun situatiei acute existente acum in economie si peste legislatia in vigoare sau pe cale de a fi adoptata, privind suspendarea platii ratelor pana la sfarsitul anului.?
Aspectele vizate spre legiferare sunt deja cuprinse in legislatia nationala sau europeana curenta (la nivel european – Directiva 48/2018, Directiva 17/2014, iar la nivel national aceste reglementari sunt deja chiar mai favorabile consumatorilor decat cele de la nivel european – OUG 50/2010, OUG 52/2016).
Potrivit comunicatului CDR, adoptarea acestui pachet legislativ ar putea prezenta urmatoarele riscuri si consecinte:
– accesul mult mai greoi la credite pentru un segment important din populatie, rezultand in adancirea diferentelor dintre clasele sociale; mai putini bani in economie, ceea ce inseamna reducerea investitiilor, a consumului si a „avutiei” nete a populatiei. La randul lor, acestea vor duce la blocarea unor segmente din economie si la cresterea perceptiei de instabilitate a mediului de afaceri romanesc;
– cresterea costurilor creditorilor (litigii, pierderi din credite, provizioane), ceea ce va insemna o crestere a pretului serviciilor bancare, in general;
– cresterea numarului de credite neperformante, ceea ce va genera efecte in lant privind sanatatea sistemului financiar-bancar. Un astfel de efect va provoca reducerea creditarii si posibila migrare a unei parti a consumatorilor catre forme de imprumut nesupravegheate/nefiscalizate;
– stimularea unui comportament neadecvat de plata al consumatorilor;
– incarcarea sistemului judiciar, inclusiv in detrimentul consumatorilor;
– extinderea creditarii nesupravegheate/nefiscalizate.
