Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Trafic scazut in intreaga Europa

Portul Constanta este considerat un punct strategic in reteaua logistica europeana, dar, daca acum cativa ani se anuntau cresteri spectaculoase ale traficului, 2009 a fost un an deosebit prin prisma scaderii semnificative a activitatii. Cauza a fost criza economica, iar portul Constanta nu este singurul care a avut scaderi majore, toate porturile raportand reducerea traficului.
 

Porturile maritime romanesti – Constanta, Midia si Mangalia – au raportat in primele 11 luni ale lui 2009 un trafic total de marfuri de 38,3 milioane de tone, cu 33% mai putin decat anul precedent. In cadrul traficului total, cel maritim a atins un volum de 31,25 milioane de tone, iar cel fluvial a fost de 7,1 milioane de tone. Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca in 2008 s-a realizat un trafic record pentru portul Constanta in ultimii 20 de ani.
Situatia economica dificila a afectat cel mai mult traficul de containere, evolutii asemanatoare fiind inregistrate in toate porturile europene. Astfel, la sfarsitul lui noiembrie se inregistrau 550.101 TEU, respectiv 5,4 milioane de tone, fata de 1,29 milioane TEU, respectiv 11,2 milioane de tone de marfuri, in 2008.
De asemenea, s-a constatat un trafic scazut si la minereuri de fier, deseuri de fier, produse metalice, combustibili minerali solizi, petrol brut. Diminuarea cantitatilor de minereuri feroase si combustibili solizi operate in portul Constanta, de la 10,9 milioane de tone la sfarsitul lui noiembrie 2008 la 3,5 milioane de tone in aceeasi perioada a lui 2009, a fost determinata de conjuncturi ale pietei, dar se observa ca in ultima perioada situatia s-a stabilizat, existand premisele reluarii cresterilor de trafic si pe acest segment.
In aceeasi perioada s-au mentinut cifrele din anul precedent pentru traficul de produse petroliere (3,7 milioane de tone), lemn si pluta (770.000 t).
S-au observat cresteri la cereale, produse petroliere, seminte uleioase, materiale de constructii, echipamente, masini. Transportul de cereale a inregistrat o crestere spectaculoasa, depasind 9,5 milioane de tone. In aceeasi perioada a anului anterior, traficul de cereale prin porturile maritime romanesti era de 5,4 milioane de tone. Si transportul de pasageri s-a diminuat simtitor, in 2009, la terminalul specializat al portului Constanta, fiind inregistrati circa 15.000 de turisti, fata de 24.000 in 2008.
In perioada ianuarie-noiembrie 2009, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a inregistrat o cifra de afaceri neta de 191,36 milioane de lei, venituri totale de 217.466.950 de lei si cheltuieli totale de 192.208.107 lei.

Nici celelalte porturi nu au dus-o mai bine
Si portul Rotterdam a fost afectat de criza economica, desi nu atat de mult ca ale noastre. Volumul de marfa transportata in 2009 a ajuns la 385 de milioane de tone, in scadere cu 8,5 t fata de 2008. Importurile s-au diminuat cu 13%, pana la 272 de milioane de tone, dar exporturile au crescut cu 5%, ajungand la 113 milioane de tone. Marfurile vrac au scazut cu 29% fata de 2008, iar transportul de containere, cu 6%. Numai manipularea de uleiuri minerale a mers mai bine, ajungand la un record: 13 milioane de tone.
Portul Koper, care a devenit o locatie importanta pentru Europa de Est, a avut un trafic de marfuri cu 18% mai mic decat in 2008. Dar cantitatile variaza in functie de terminal si de tipul de marfa manipulata. Daca se masoara in tone, 2009 a fost un an bun in ceea ce priveste terminalul de fructe (+12%), lichid vrac (20%), lemn (4%) si containere (1%). Cea mai semnificativa scadere a fost la capitolul auto, de 45%, cifra totala inregistrata fiind de 314.824 de unitati. Scaderea globala a cererii pentru energie si materie prima a impus o scadere a derivatelor din ulei de 12% si a marfurilor uscate vrac de 18%. O scadere considerabila s-a inregistrat la categoria carbune si minereu de fier, atingandu-se un nivel de doua treimi din traficul din 2008.

S-a lucrat din greu in Constanta
Din cauza ca era o problema in a prelua si trata apele uzate din zonele care nu au posibilitatea racordarii la reteaua de canalizare menajera existenta in portul Constanta, s-a optat pentru solutia realizarii unor ministatii de epurare. Investitia in valoare de 1,658 milioane de lei a fost finantata integral din surse proprii ale CN APM SA Constanta, iar lucrarile au fost terminate in octombrie 2009.
In vederea realizarii strategiei de modernizare a sistemului de alimentare cu apa potabila a portului Constanta prin gasirea unor solutii alternative de aprovizionare cu apa a consumatorilor portuari, s-a considerat necesara executia si echiparea unui foraj de explorare-exploatare in Portul Vechi Constanta. In urma executiei acestuia la o adancime de 200 m, volumul de apa extras este de 160 m3/ora, dublu fata de regimul recomandat de studiul hidrogeologic, de 80 m3/ ora. Investitia, in valoare de 1.053.000 de lei, finantata integral din surse proprii ale CN APM SA Constanta, este in curs de finalizare.
Un alt proiect finalizat anul trecut este cel de dezvoltare a capacitatii feroviare in portul Constanta Sud Agigea, prin care se doreste preluarea optima a traficului trenurilor de marfa de acolo si eliminarea disfunctionalitatilor de operare, primire-expediere si manevra, lucrarile pentru realizarea obiectivului de investitii cuprinzand sistematizarea si dezvoltarea dispozitivului de linii din statia Constanta Ferry-Boat. Investitia, in valoare de aproape 34.913 lei, a fost finantata integral de la bugetul de Stat.
In afara de aceste proiecte cu finantare proprie sau de la Stat mai sunt cateva finantate prin POS-T 2007-2013, printre care cel de finalizare a digului de larg in portul Constanta, care va fi inceput in 2010 si prin implementarea caruia se urmareste imbunatatirea conditiilor de exploatare si a sigurantei navigatiei, precum si reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra infrastructurii din bazinul portuar. Proiectul consta in extinderea cu 1.050 m a digului de larg existent, pana la atingerea lungimii proiectate initial, de 5.900 m. Valoarea estimata, conform studiului de fezabilitate, este de 121 de milioane de euro, finantarea fiind de la Fondul European Regional de Dezvoltare (FEDER) – 69,25% – si Bugetul Statului – 31,75% – prin POS-T 2007-2013
Un alt proiect deja licitat anul trecut, dar care va fi continuat in 2010, este podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunare-Marea Neagra si lucrarile aferente infrastructurii rutiere si de acces. Oportunitatea acestei investitii a aparut datorita posibilitatii de conectare a portului Constanta la Autostrada Bucuresti-Constanta, prin varianta ocolitoare a orasului, conducand la devierea traficului greu de pe DN 39, precum si la descongestionarea acestuia in perioadele aglomerate. Sursele de finantare sunt FEDER – 69,25% – si bugetul Statului – 30,75% – prin POS-T 2007-2013.
Si pentru dezvoltarea capacitatii feroviare in sectorul fluvio-maritim al Portului Constanta se va lucra anul acesta. Investitia are ca scop imbunatatirea exploatarii in zona fluvio-maritima prin construirea in prima etapa a unui complex de linii ferate sistematizat, care sa deserveasca actualii si viitorii operatori pana in 2020, valoarea estimata fiind de 17,6 milioane de euro. Finantarea este realizata prin FEDER – 69,25% – si bugetul Statului – 30,75% – prin POS-T 2007-2013.

Articole similare

Ad