Daca in urma cu cativa ani majoritatea logisticienilor miza pe marfurile generale, care au generat cele mai mari volume, acum tendinta acestora este de a-si creste cota de piata prin domenii specializate. Cel mai vizat anul trecut a fost logistica de produse farmaceutice, unde cel putin doua companii mari si-au anuntat intentia de a-si oferi serviciile, H.Essers si DSV Solutions, dupa ce „gheata“ a fost sparta de FM Romania in urma cu trei ani.
O alta modalitate prin care marile companii de logistica doresc sa creasca este achizitia unor firme de transport si logistica, sau chiar de curierat. Intentia nu este de a cumpara active, ci de a castiga astfel clienti noi.
Anul trecut, piata de logistica s-a caracterizat printr-un rulaj mai scazut al marfurilor. Situatia a dus la o activitate redusa in multe depozite, insa la un grad mai bun de umplere a acestora. Fara manipulari repetate ale marfurilor, veniturile doar din depozitare sunt nesemnificative, astfel ca nu se poate judeca starea economiei dupa gradul de umplere a depozitelor, deoarece, avand in vedere lipsa de capital circulant, clientii sunt interesati sa imobilizeze cat mai putin cash-flow in stocuri.
Cei mai multi clienti de distributie au avut in 2013 aproximativ aceleasi volume ca in 2012. Acum diferenta consta in tendinta de a forta mai mult vanzarile. Situatia a fost mai pregnanta la final de luna, cand atat personalul din depozit, cat si camioanele au devenit insuficiente comparativ cu inceputul de luna, cand activitatea este mult mai slaba. Situatia are impact si asupra activitatii din depozit, unde la final de luna oamenii sunt nevoiti sa stea peste program si sa li se plateasca ore suplimentare.
2013 este vazut de logisticieni mai bun decat 2012, simtindu-se o oarecare dezghetare a pietei, datorata unui management mai bun al costurilor si al ajustarilor business-ului – pe care le-au facut atat companiile de logistica, cat si beneficiarii.
Presiune tot mai mare pe pret
La licitatiile din 2013 s-a pus un accent tot mai mare pe preturi. Logisticienii inteleg presiunea clientilor pe preturilor, dar nu toti sunt dispusi sa mearga prea jos. Cei care o fac vor trebui sa reziste, dar si sa ofere clientului confortul cu care este obisnuit. Altfel, risca sa-l piarda. La incheierea unui contract, ambele parti pierd bani, iar clientii pun o presiune tot mai mare pe partenerii lor, neintelegand ca, daca acestia nu fac profit, nu vor mai avea cu cine lucra. Insa tot mai multe firme au tarife mici la inceput, pentru a castiga clientul, iar dupa 5-6 luni le cresc cu pana la 20-30%. Practica ce strica imaginea firmelor serioase si impinge clientii catre internalizare.
Pentru a ajunge la discutiile despre pret, solicitantii trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte de calitate, experienta, stabilitate financiara, eventual sa fie parte a unui grup, deoarece sunt clienti ce doresc solutii pentru o regiune intreaga.
…
