Nevoia de modernizare a transportului public nu mai este un secret pentru nimeni, dar lipsa banilor si dificultatea cu care se deruleaza putinele licitatii pentru achizitiile de autobuze fac ca ritmul de innoire a flotelor sa fie foarte lent. Accesarea fondurilor europene reprezinta o solutie interesanta si viabila, numai ca pentru a obtine banii trebuie elaborata o strategie la nivel local si se impune intocmirea unui proiect care sa justifice investitia respectiva. Merita incercat insa, mai ales ca, daca mergem direct la Bruxelles, avem sanse ca procedurile de achizitie publica sa se deruleze mai repede decat la nivel national.
 

Innoirea flotelor de transport la nivelul diferitelor comunitati locale a fost facuta, in ultimii ani, cu greutate sau chiar deloc. Iar unul dintre principalele motive il reprezinta lipsa banilor. Desi ca stat membru al Uniunii Europene am putea primi sprijin in vederea achizitiei de autobuze urbane, fondurile nu vin pur si simplu, iar responsabilii Comisiei Europene asteapta proiecte bine documentate, care sa justifice necesitatea investitiei. In fiecare an sunt disponibile mai multe categorii de fonduri europene ce pot fi accesate, dintre care unele sunt gestionate in sistem centralizat, la nivelul Comisiei, iar altele, descentralizat, de fiecare stat membru, pe sistemul fondurilor structurale.
„Exista si programe pe ramura de transport si energie si, inclusiv in acest an, o atentie deosebita este acordata sigurantei transportului rutier si mijloacelor de transport nepoluante. Autoritatile publice trebuie insa sa aplice la Bruxelles. Acolo se depun proiectele, se evalueaza si de acolo se primesc banii. De exemplu, din cate stiu eu, Bucurestiul este intr-un parteneriat cu alte trei capitale europene pe initiativa Civitas, care implica, intr-o prima etapa, o parte de dezbatere publica, colectare de date si identificarea problemelor din transportul urban, dupa care va urma si o componenta financiara. Practic, intotdeauna proiectul este bine sa aiba o componenta de cercetare-studiu-analiza si sa fie parte dintr-o strategie de dezvoltare, dupa care se pot solicita banii“, a aratat Aida Catana, expert in cadrul European Project Consulting (EUPC).

Elaborarea de proiecte trebuie incurajata
Nu trebuie sa ne speriem de ideea de a depune proiecte, mai ales ca reprezentantii Comisiei Europene sunt deschisi la demersurile facute, a mai explicat Aida Catana. Este adevarat ca toata comunicarea este in limba engleza, dar timpii de raspuns sunt relativ rapizi, colaborarea este foarte buna, iar daca documentatia este corect elaborata nu exista motive pentru care demersul sa nu fie un succes. Proiectele care se depun la Bruxelles se deruleaza dupa un calendar strict, dar de regula raspunsul privind selectarea sau nu a acestora nu intarzie mai mult de sase luni. Daca sunt necesare studii de fezabilitate si alte analize mai complexe, atunci termenul poate creste. Durata depinde insa de genul de program accesat si de resursele implicate.
La nivel european, bugetul este decis pe sapte ani, astfel ca in prezent se discuta deja despre ce fonduri vor putea fi accesate in perioada 2014-2020. Se pot pregati astfel proiecte, cu conditia sa se plieze pe obiectivele vizate de finantator, in acest caz Uniunea Europeana. La inceputul fiecarui an se stabileste bugetul anual si, implicit, pe segmentul de transport si energie exista un program de lucru pe 2010, cu directiile prioritare si sumele aferente. Numai pentru anul acesta au fost aprobati, in total, 44,5 milioane de euro.
Prin urmare, este esential sa cauti teme de proiecte si sa aplici, iar in alte tari membre UE, mai ales dintre cele care au aderat de curand, „agitatia“ din jurul fondurilor europene este mult mai mare decat la noi, astfel ca se si obtin rezultate mai bune.
„Sunt foarte multe variante de programe care pot fi accesate, este important insa ca cei interesati sa se documenteze, sa aiba informatiile necesare si sa elaboreze proiectele. Dar trebuie sa demonstrezi ca ai o strategie bine pusa la punct, pentru ca este foarte usor sa ceri bani, dar trebuie sa stii si ce sa faci cu ei. Transportul urban trebuie dezvoltat acolo unde sunt centre urbane, iar in Romania proiectele ar viza mai ales orasele mari. Pana acum au mai fost initiate diverse proiecte, cele mai recente exemple fiind cele ale municipalitatilor din Craiova si Timisoara, dar acestea sunt pentru cercetare. Un alt pilon important de finantare acum este Programul Cadru 7, care are pentru prima data o componenta pentru transport urban. Si atunci se pot finanta proiecte de cercetare care sa aiba la baza parteneriate intre autoritatile locale si diferite centre de profil si institutii, pentru a identifica cele mai bune solutii de diminuare a poluarii si crestere a calitatii“, a precizat expertul EUPC.

Cercetarea este importanta
Chiar daca la prima vedere cercetarea pare inutila, iar nevoia de autobuze urbane este evidenta, trebuie confirmat daca orasul respectiv se va dezvolta si in continuare. Pentru ca, daca peste 10 ani perspectivele de dezvoltare scad si locuitorii se muta, de exemplu, nu mai are sens sa investesti. „Avem noi o perceptie gresita si ne-am obisnuit sa nu luam in serios cercetarea, analizele sau studiile. Dar sunt situatii, de exemplu in Europa de Vest, unde s-au facut investitii pentru extinderea de utilitati in zone rurale, iar acolo populatia fie a imbatranit foarte mult, fie a plecat. Iar cel care a facut investitia nu a mai putut sa o recupereze. Si atunci se fac studii pe termen mediu si lung, iar studiile cost-beneficiu pe infrastructura se fac pe cate 25 de ani, de exemplu, tocmai pentru a vedea in ansamblu care este tendinta de dezvoltare. Pentru ca si in Romania poti duce infrastructura rutiera intr-o comuna, si apoi se poate intampla ca cei mai multi locuitori sa plece sa munceasca in alta tara. Deci poate trebuie gandite alte programe. In mod similar trebuie analizat si transportul public – catre ce zone merge populatia, unde lucreaza, unde merg copiii la scoala – pe termen mediu si lung. O provocare la ora actuala in Occident este ca populatia este imbatranita, cu grad de mobilitate redus, deci serviciile trebuie duse catre oameni. Astfel, proiectele de achizitie trebuie sa aiba la baza si o componenta de analiza inaintea investitiei, prin care sa se demonstreze necesitatea investitiei“, a mai explicat Aida Catana.
La ora actuala pot fi accesate programele Marco Polo II, Trans-European Transport and Energy Networks, Galileo, Competitiveness and Innovation Framework – „Intelligent Energy-Europe“, precum si anumite subpuncte ale Programului Cadrul 7. Informatii despre toate aceste programe, ce presupun ele si cum pot fi accesate, pot fi gasite pe site-urile de specialitate, la Uniunea Europeana si la companii specializate in coordonare de proiecte, inclusiv in Romania.

Mobilitatea urbana, prioritate UE
Sistemele de transport urban fac parte integranta din sistemul de transport european si, astfel, din politica comuna in domeniul transporturilor, in conformitate cu articolele 70 si 80 din Tratatul CE.
Mai mult, alte politici ale UE (de coeziune, de mediu, de sanatate etc.) nu-si pot indeplini obiectivele fara a tine cont de specificitatile urbane, inclusiv de mobilitatea urbana. In ultimii ani au evoluat si politica, si legislatia UE referitoare la mobilitatea urbana, iar din fondurile structurale si de coeziune au fost alocate sume importante. Dezvoltarea unor sisteme de transport eficiente in zonele urbane a devenit prioritara, in conditiile aglomerarii traficului si expansiunii urbane accelerate. Autoritatile publice au rolul de a planifica, furniza finantare si crea cadrul de reglementare, iar UE poate incuraja autoritatile la nivel local, regional si national sa adopte, in acest sens, politici integrate pe termen lung.
Programul de actiuni in sprijinul mobilitatii urbane sustenabile, si pe care este recomandat sa se plieze proiectele care au la baza acest subiect, acopera in prezent sase teme principale – promovarea unei politici integrate, centrarea pe cetateni, transporturi urbane mai ecologice, consolidarea finantarii, schimbul de experienta si de cunostinte si optimizarea mobilitatii urbane – cu mai multe proiecte de actiune pe fiecare tema in parte. In 2012, Comisia va evalua implementarea prezentului plan si va analiza necesitatea de noi actiuni.

Contestatiile ar putea fi mai putine
Cand este vorba de fonduri publice in general trebuie respectata legislatia achizitiilor publice. Daca accesezi fonduri gestionate in Romania, trebuie respectata legislatia interna, care oricum este in conformitate cu cea europeana, iar daca banii vin direct de la Bruxelles, atunci trebuie respectata oricum legislatia europeana in materie. „Diferenta este ca publicarea anuntului de licitatie in Jurnalul Uniunii Europene si derularea procedurii la acest nivel presupune ca se intalnesc competitori care au un comportament mult mai matur pe piata. Contestatiile se pot depune in orice situatie, numai ca la nivel european ofertantii se gandesc de doua ori inainte de a bloca o procedura. Aici intervine si o alta chestiune, in sensul in care fiecare stat membru       isi poate dezvolta tehnici si proceduri pentru a face procesului de accesare si implementare a proiectelor cu finantare europeana cat mai fluid. Iar aceasta decizie depinde de structurile statului membru. La noi, procesul este foarte greoi.“

Dreptul la contestatie, garantat prin Constitutie
Daca un proiect de achizitie de vehicule urmeaza sa fie pus in aplicare in tara noastra (de exemplu, prin accesarea de fonduri structurale, care sunt administrate la nivelul ministerelor fiecarui stat membru), atunci licitatia se va derula conform ordonantei 34, cu toate reglementarile secundare. Singura obligativitate daca achizitia se face cu bani europeni este ca, in momentul stabilirii caietului de sarcini, el sa contina exact prevederile din proiectul aprobat si sa nu aiba nicio scapare in acest sens.
„Practic, spre deosebire de procedurile obisnuite de achizitie derulate in Romania, unde au loc numeroase contestatii si intarzieri din cauza caietelor de sarcini si a anumitor prevederi trecute acolo, in cazul accesarii de fonduri europene nu exista loc de interpretari si ce a fost stipulat initial in proiect trebuie sa se regaseasca intocmai si in cerintele ulterioare. Si din acest punct de vedere exista un ghid de atribuire. In cazul in care se doreste, dupa realizarea proiectului, sa se aduca anumite modificari – cerinte tehnice etc. – acestea nu pot fi facute decat daca a fost obtinuta inainte aprobarea din partea autoritatii de management al proiectului. Pentru ca altfel, chiar daca nu exista niciun fel de probleme, deci nu exista contestatii, iar achizitia decurge fara obiectii privind legalitatea procedurii, pot exista probleme la certificarea cheltuielii sau la verificarea efectuata de autoritatea de audit sau management.
In rest, toata procedura – documentatia si etapele de urmat – se deruleaza la fel ca pentru celelalte achizitii. Desigur, ca la toate celelalte achizitii publice, este important ca specificatiile din caietul de sarcini sa nu conduca spre un anumit furnizor, ci sa permita accesul liber in piata.
In momentul in care se elaboreaza un proiect de achizitii, acesta are stipulate si termene de finalizare, in cazul nerespectarii carora banii alocati se pot pierde. Pentru a preveni acest lucru trebuie obtinute amanari de la autoritatea de management al proiectului. Rigorile suplimentare nu pot depasi insa legislatia in vigoare“, a explicat Jenica Ioan, director in cadrul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP).
Desi au fost facute numeroase solicitari de a modifica legislatia in vigoare privind posibilitatea de contesta o procedura de achizitie publica pe temeiuri nefondate (limitarea accesului la contestatie sau introducerea de taxe care sa descurajeze contestatiile fara temei), acest lucru nu se poate materializa la ora actuala. „Atata timp cat contestatiile se adreseaza Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), care permite accesul liber si neingradit, fara taxe, la depunerea oricator contestatii, conform Constitutiei Romaniei, nu putem face nimic in plan legislativ. Legea fundamentala a tarii este peste orice alta lege“, a mai explicat directorul ANRMAP.