Reprezentanti ai mai multor porturi dunarene, ai unor companii care activeaza in aceste locatii si ai unor municipalitati s-au intalnit in primavara la Bucuresti pentru a discuta despre solutii de transport viabile de-a lungul Dunarii si despre necesitatea unui sistem european de transport trimodal, dar si despre piedicile care stau in calea acestui demers si despre cum pot fi ele inlaturate
 

Asa cum subliniaza reprezentantul Ministerului Economiei si Comertului Costin Lianu, coordonator national al strategiei de export, daca in trecut, in functie de cum se prezenta harta europeana a puterii de cumparare, 72% din depozitele centrale de distributie erau in nord-vest, toate pe o raza de 100 km in jurul porturilor Rotterdam, Anvers si Hamburg, de cand cu extinderea UE a crescut rapid puterea de cumparare si in noile state membre, astfel ca centrul de greutate al economiei s-a mutat si el spre est, unde cerintele de livrare au inceput sa fie la acelasi nivel din vest.
Costin Lianu a mai vorbit si despre strategia UE pentru regiunea Dunarii (EUSDR), precizand faptul ca anual se manevreaza in Europa peste 55 de milioane de TEU si ca 70% din transportul containerizat care intra in Europa provine din Orientul Indepartat, iar din aceasta cantitate 5,5 milioane de TEU sunt pentru CEE, insa ajung tot in porturi din NV Europei. De aceea este nevoie de o strategie bine pusa la punct pentru atragerea acestor volume spre est, Constanta fiind printre porturile direct interesate, cu atat mai mult cu cat ruta pe aici este cu pana la sapte zile mai scurta, iar costurile totale de supply chain ar scadea cu mai mult de 20%.
Un alt argument care pledeaza in favoarea dezvoltarii transportului intermodal in centrul si estul Europei este acela ca puterea de cumparare curenta (PPP) in tarile CEE este de 12% din PIB total al Europei si creste rapid, in timp ce in vest creste doar marginal, dar si presiunile legate de mediu vor creste costurile transportului terestru pe continent. In mod particular pentru Romania, se estimeaza ca potentialul de crestere a pietei este de 50%, iar tranzitul sau comertul intern au perspective foarte bune.
In ceea ce priveste contextul national actual, reprezentantul MEC a aratat ca structura exporturilor tarii noastre se schimba datorita specializarii si integrarii in Europa si in lanturile internationale. Punctele slabe ale Romaniei, unele dintre ele deja binecunoscute, sunt infrastructura proasta, logistica subdezvoltata – nu sunt retele logistice, huburi sau clustere – discrepanta mare intre regiuni in functie de volumele de export, prapastia tehnologica a produselor de export, resursele nefolosite (in special materia prima, biodiversitatea si pamantul) si faptul ca avem putine marci nationale.
Cat priveste contextul international, acesta este caracterizat de o mobilitate accelerata a factorului uman, lanturi internationale volatile in ceea ce priveste localizarea, diversificarea produselor si serviciilor care se pot exporta, …