Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Diversificarea serviciilor, fara pierderea identitatii

Van Moer a aniversat toamna trecuta 25 de ani de existenta in cadrul show-ului „O punte catre viitor“, la care au participat peste 600 de invitati. Cu aceasta ocazie a fost anuntata si schimbarea numelui din Van Moer Group in Van Moer Logistics, astfel incat sa nu mai conduca doar catre o companie de transport cu 240 de camioane, ci catre un furnizor de servicii logistice integrate, cu o cifra de afaceri in 2014 de 87 de milioane de euro. Planurile viitoare de dezvoltare privind operatiunile logistice, atat in tarile in care compania belgiana este deja prezenta, cat si pe piete noi, vizeaza dublarea, pana in 2020, a cifrei de afaceri, insa „fara a-si pierde ADN-ul de afacere de familie“.
 

Compania belgiana de transport a fost fondata de Jo Van Moer in 1990, la Melsele, in momentul in care acesta a reusit sa faca din trei camioane vechi doua bune, dovedindu-i astfel tatalui sau, care nu l-a acceptat in firma pe care o detinea, ca poate demara o activitate pe cont propriu. In 1993, Jo Van Moer a construit un depozit mic, de 3.000 m2, dupa care, in 1999, firma s-a mutat la Kallo, prima locatie din Portul Anvers. „Cand a realizat ca activitatea de transport nu este indeajuns pentru viitorul companiei, Van Moer a inceput sa diversifice serviciile si sa se orienteze din ce in ce mai mult catre logistica si activitati conexe, inclusiv catre operatiuni intr-un terminal feroviar“, a explicat Eric Noterman, CEO Van Moer Logistics. Acesta a mentionat ca dezastrul din 2003, cand depozitul, birourile si casa proprietarului companiei au ars, nu a stopat activitatea companiei, ajungand ca in 2008, dupa o investitie de aproape 25 de milioane de euro – cand cifra de afaceri a companiei era de numai 35 de milioane de euro – sa fie deschisa filiala de la Zwijndrecht, in care se afla si in prezent sediul central, ajungandu-se, de la 7 ha initial, la 24 ha in prezent. „Bucuria de la sfarsitul lui 2008 nu a tinut mult, pentru ca a aparut criza. A fost o perioada dificila, cand camioanele stateau, iar depozitele erau goale. Atunci, in loc sa accepte propunerile de preluare a companiei, Jo Van Moer si-a vandut casa proprie, investind toti banii castigati inapoi in companie“, a punctat Eric Noterman.

Pana in 2020 expeditiile vor reprezenta numai 50% din cifra de afaceri
Compania are, in cele sapte locatii din Belgia (din care trei in Anvers) si in cele trei din Romania si una din Brazilia, un total de 250.000 m2 de depozite si 560 de angajati in intreaga lume. „In 2015, Van Moer a deschis un nou depozit de 7.000 m2, in Portul Gent (Belgia) si a concesionat 7,2 ha in Oudendijk (Port Anvers), unde va construi, incepand cu 2016, un depozit de 35.000 m2“, a punctat CEO-ul companiei, subliniind ca cele patru activitati principale sunt azi transportul si distributia, depozitarea, expeditiile si serviciile specializate, de la impachetarea produselor la inspectia, curatarea si repararea containerelor. „In trecut, activitatea de logistica era focusata in principal pe cherestea, otel si fier, in vreme ce acum lucram din ce in ce mai mult cu produse chimice, produse alimentare si marfuri vrac“, a mai spus Noterman. Acesta a mentionat ca in 2012, cand 98% din cifra de afaceri obtinuta din activitatea de logistica se datora expeditiilor, nu lucra pentru niciunul dintre producatorii de chimicale din jur, iar acum lucreaza pentru toti. „Efectuam operatiunile de logistica pentru compania Nippon, care a investit peste 300 de milioane de euro pentru a-si dubla capacitatea. Telul nostru e ca pana in 2020 cifra de afaceri din logistica sa se datoreze numai in proportie de 50% expeditiilor, mai ales ca acum ele reprezinta deja 65%.“
Din 2011 pana in 2014 cifra de afaceri a companiei s-a dublat, aceeasi asteptare existand si de la perioada 2015-2020, tinta fiind stabilita la 200 de milioane de euro. „In conditiile in care manipulam 55.000 t de marfa/saptamana si o medie de 10.400 de containere pe luna, nu mai suntem o companie mica, dar nici nu am ajuns una mare inca. Castigam clienti atat de la competitorii mici, care concureaza doar cu una dintre activitatile noastre, cat si de la furnizorii mari de solutii logistice. Insa strategia noastra este sa crestem mai departe, cautand piete noi. Daca in trecut clientii veneau catre noi, acum, prin anumite strategii, determinam singuri piata pe care ne dorim sa activam“, a mai spus Noterman.

Afacerea de familie inseamna decizii rapide si flexibilitate
Noua strategie presupune si accent pe inovatie, un sector care devine din ce in ce mai important in logistica. „Pe viitor, activitatea din depozite va trebui sa fie din ce in ce mai automatizata. De aceea, am incheiat parteneriate cu un dezvoltator de software si cu unul specializat in automatizare, pentru noi tehnologii“, a mai spus CEO-ul companiei, completand: „strategia are trei faze: stoparea investitiilor, in timp ce investitiile deja prevazute, cum ar fi cea din Gent si noua concesiune, sa creeze o cifra de afaceri de 5,5 milioane de euro pe an, si orientarea catre noi activitati, nu numai in Belgia, ci si in Romania sau in restul Europei. In Brazilia nu ne asteptam la cresteri in urmatorii 4-5 ani, din cauza situatiei economice.“
Eric Noterman este de parere ca unul din avantajele majore de care beneficiaza compania vine din faptul ca efectueaza operatiuni de logistica in portul Anvers, aflat inca in dezvoltare. „In 25 de ani volumele din port s-au dublat“, a spus in cadrul festivitatii reprezentantul Autoritatii Portuare, apreciind faptul ca Van Moer Logistics ramane un model de afacere care nu s-a lasat „inghitita de multinationale“. „Principala provocare pentru noi este sa dezvoltam compania in continuare, insa fara sa ne pierdem ADN-ul de afacere de familie. Iar acest tip de afacere inseamna decizii luate rapid, dar si flexibilitate. Ne dorim sa dublam pana in 2020 numarul de angajati, dar sa ne pastram aceeasi cultura, in conditiile in care oamenii sunt averea noastra“, a spus Eric Noterman, amintind ca multinationalele au nevoie, pentru a adopta orice decizie importanta, de cel putin sase luni. „Pentru concesiunea terenului de 7,2 ha din port, respectiv pentru o investitie totala de 16,5 milioane in depozit si de 3,5 milioane de euro in camioane si alte echipamente, decizia am luat-o intr-o singura seara.“
Pe de alta parte, Marc Paulissen, country manager Van Moer Logistics Romania, considera ca avantajul unei companii de familie este faptul ca, desi flexibila, are anumite limitari care atrag dupa sine o crestere stabila. „Cheltuim banii cu atentie, numai dupa calcularea riscului. Cresterea trebuie sa fie controlata. Marile multinationale, atrase de tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), acum, cand situatia economica s-a agravat, nu se mai pot retrage pentru ca investitiile au fost facute fara prea multa precautie.“

Soferii din Romania, indispensabili
In 2011, cand Jo Van Moer si-a dat seama ca nu este sigur pentru o companie vest-europeana sa ramana doar pe piata locala, ci trebuie sa isi extinda activitatea din punct de vedere geografic si in afara Belgiei, a avut loc prima expansiune la nivel international, in Romania, la Bucuresti, urmata de cea din Brazilia. „In Romania acum suntem activi in trei locatii, dar in scurt timp vom investi in cel putin alte doua. Planuim sa facem din Romania un hub regional pentru zona Europei de Est, nu numai pentru ca este singura tara din est unde suntem activi, ci si pentru ca este favorabila din punct de vedere geografic“, a precizat Eric Noterman, completat de Marc Paulissen: „trebuie sa o luam pas cu pas, astfel incat sa avem timp sa facem toate aranjamentele. In prezent, piata romaneasca si cea est-europeana inca nu sunt pregatite pentru asta.“
Noterman a subliniat ca alegerea Romaniei s-a datorat atat fortei de munca ieftine, cat si oportunitatilor pe care estul Europei le oferea pentru consolidarea activitatii. „Azi nu putem efectua transport pe distante lungi cu soferi belgieni, pentru ca nu vom supravietui. De aceea am inceput in 2013 sa desfasuram operatiuni de logistica in Timisoara si in noua locatie din Sibiu“, a spus Noterman, completat de Marc Paulissen: „soferii romani nu inseamna doar forta de munca ieftina, ci si flexibilitate. Piata de soferi internationali din Belgia nu mai exista. Soferii belgieni vor sa plece in cursa luni si sa se intoarca miercuri seara, cand sunt meciuri de fotbal, apoi sa plece iar joi si vineri dupa-amiaza sa fie inapoi. Insa in transport nu se poate lucra asa, iar soferilor romani nu le pasa ca stau in Zwijndrecht, Paris sau Barcelona, pentru ca sunt soferi internationali.“
Paulissen crede in plus-valoarea adusa de angajatii buni pusi pe pozitiile potrivite. De asemenea, considera necesare investitiile in instruirea personalului, in special a soferilor, chiar cu riscul asumat ca acestia pot pleca ulterior la alte companii. „Este normal sa ii instruiesti si apoi sa-i platesti mai mult. Altfel, daca nu investesti in pregatirea lor, nu vei obtine extra-valoare si te vei distruge. In plus, daca pleaca, din motive personale sau din alte motive, nu te poti opune“, a explicat country managerul, care, pe de alta parte, considera ca acum pe piata exista destul de multi soferi, insa de o calitate discutabila. „In urma cu 15 ani exista un potential enorm de soferi pentru transportul international. Cei care atunci au fost atrasi de remuneratiile bune, multe «la negru», din Spania, Portugalia si Italia, au fost alungati acum de criza. Acestia, mai in varsta, s-au intors in Romania, si-au cumparat o casa si au o viata stabila, astfel incat, fara sa mai simta vreo presiune, conduc in continuare doar pentru ca sunt soferi de camion. In schimb, cei tineri vin pentru bani. Soferii romani castiga mai mult decat cei belgieni, dar pentru companie sunt mai ieftini pentru ca taxele in Belgia sunt mult mai mari. Soferii romani pot castiga mult, dar trebuie sa stea plecati din tara pe termen lung, pentru ca transportul Romania-Belgia si invers nu mai este profitabil ca in trecut“, a punctat Paulissen.

Diferente mari intre Belgia si Romania, dar si mai mari intre Anvers si Constanta
Branch managerul a evidentiat si diferentele care exista intre activitatea de logistica din Belgia si cea din Romania. „In Belgia exista hub-uri uriase in care sunt stransi pe o anumita arie producatori din industrii variate, iar oportunitatea este sa fii partener, nu competitor, cu toti cei din jur. In Romania, de exemplu, in Constanta, nu exista nicio industrie care sa atraga operatori de logistica in jur. In plus, in Romania toti sunt competitori, dorindu-si sa fure clientii unii altora, chiar daca piata este suficienta“, a punctat Marc Paulissen, completand: „in Belgia, in calitate de companie de familie, Van Moer nu agreeaza asta, iar clientii apreciaza abordarea corecta a pietei“.
Insa in ultimul timp s-a mai schimbat situatia si in Constanta, chiar daca nu indeajuns. Cu toate acestea, companiile de tip familial, care nici nu au prezenta la nivel local, nu sunt acceptate cu usurinta in zona, asa cum se intampla cu multinationalele. „Este un hub interesant pentru noi, insa e dificil sa cumparam ceva acolo. Cercetam oportunitatile, dar suntem constienti ca perioada de lucru in port este din mai pana in septembrie-octombrie, dupa care Constanta se inchide. Exista viitor pentru Constanta, dar nu pentru azi, ci pentru maine“, a mai spus Marc Paulissen. Acesta este de parere ca un business trebuie dezvoltat continuu, nu vandut repede, asa cum au facut in ultimul timp antreprenori buni din Romania. „In domeniul in care activam am vazut o singura companie in Romania care a crescut continuu si care si-a construit un depozit propriu. Sunt companii care nu s-au schimbat in ultimii trei ani. In vreme ce altii se tem de schimbarile pietei, noi am deschis filiale in Timisoara, in Sibiu, si in viitorul apropiat vom deschide alta la Bucuresti. De asemenea, anul urmator ne vom orienta catre Cluj, Brasov si Craiova, astfel incat sa ne realizam o organizatie solida cu care sa devansam competitia. Este oportunitatea noastra. In Belgia, fiecare domeniu industrial are 10-15 furnizori de logistica in jur, deci nu mai e loc. Pe de alta parte, in Romania inca este spatiu“, a explicat Marc Paulissen.

Articole similare

Ad