Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Romania are nevoie de reforme agresive

Luna trecuta a avut loc la Bucuresti intalnirea traditionala a membrilor Camerei de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK). Cu acest prilej, intr-un panel moderat de presedintele AHK Romania, Radu Merica, din care au facut parte si James Hyslop, de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, si Lucian Croitoru (Banca Nationala a Romaniei), reprezentantul Fondului Monetar International pentru Romania si Bulgaria, Tonny Lybek, a aratat ca Romania ar putea inregistra pe termen mediu o crestere economica anuala de 3,5-5%, insa numai daca autoritatile vor implementa reforme structurale agresive.
 

Insa, pentru ca exista o slaba crestere economica din cauza unor factori interni precum disensiunile politice si lipsa unui program sustinut de reforme structurale, pentru a-si atinge potentialul maxim de crestere a PIB, Romania ar trebui sa eficientizeze companiile de stat, sa aiba o buna prioritizare a investitiilor, sa continue reforma in sanatate si sa imbunatateasca gradul de colectare fiscala.
„Altfel, in lipsa unor noi reforme, Romania va inregistra o crestere economica pe termen mediu cuprinsa intre 0 si 2,5%, iar cresterea economica – daca se fac reforme in ritmul actual, pe baza politicilor economice din prezent – va fi limitata la 3,5% pe termen mediu“, a spus Tonny Lybek, subliniind ca, desi pana acum acordurile cu FMI au fost un succes, iar Romania a realizat o stabilitate macroeconomica, aceasta inca are nevoie de o crestere economica sustenabila. „Cresterea economica este inca scazuta, iar ocuparea fortei de munca, destul de redusa. In plus, este nevoie si de o crestere a eficientei administratiei publice”, a mai spus Lybek, adaugand si faptul ca „incertitudinea externa face chiar mai importanta accelerarea reformelor interne”.
Pentru 2013, FMI estimeaza o crestere economica modesta, de 1,6%, iar pentru 2014, de 2%, tinte ce pot fi insa imbunatatite daca, de exemplu, vor fi absorbite mai multe fonduri europene.

FMI recomanda privatizarea companiilor de stat
Oficialul FMI a mai abordat si problema cheltuielilor nejustificate din infrastructura, precum si nevoia privatizarii companiilor de stat, chiar daca aceasta nu este o conditie obligatorie a acordurilor, exceptand cazul CFR Marfa. „Trebuie sa luam in considerare toate instrumentele disponibile pentru problemele societatilor de stat, iar in cazul CFR Marfa s-a agreat ca privatizarea sa fie facuta prin vanzarea unui pachet majoritar“, a punctat Lybek, explicand ca „CFR Marfa a fost profitabila pana anul trecut, cand a inceput sa acumuleze pierderi. Exista insa si grija faptului ca aceste provocari nu vor fi rezolvate corect si vom ajunge la o situatie similara cu a altor societati, incheiata cu o lichidare”, a spus Lybek.
In negocierile cu FMI, Romania s-a angajat sa reformeze marile companii de stat prin privatizarea totala, vanzarea unui pachet minoritar pe bursa, numirea unui management privat (ca in cazul Tarom) sau prin lichidarea operatorilor neviabili (ca Termoelectrica).

Articole similare