Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Transportul spre Rusia, intre mit si adevar

Pana de curand, Rusia era considerata de transportatorii romani o destinatie profitabila, dar tabu, cu reguli inchise si traditii nescrise ale spagilor si controalelor. Insa, chiar daca din momentul scaderii volumelor europene de transport multi dintre ei au fost tentati sa incerce si aceasta piata, tot carausilor moldoveni le ramane sarcina impartirii pietei rusesti cu ucrainenii sau rusii, favorizati fiind de cunoasterea limbii, a procedurilor si a „obiceiurilor locale“, care, in realitate, nu difera prea mult de cele europene ale Ungariei sau Romaniei.
 

Infiintata in 2006, compania moldoveana Transaf Grup a efectuat in perioada 2006-2008 curse in special pe ruta Romania-Rusia, iar din 2010 intre Turcia si Rusia, dar si intre Timisoara si fabrica Nissan de la Sankt Petersburg. Pentru un acces mai facil la autorizatii, in septembrie 2012 firma a deschis si o filiala la Iasi. „La sfarsitul anului trecut am efectuat o cursa in Rusia in locul unui sofer care s-a imbolnavit si nu am avut niciun control. Oricum, noi ne putem descurca si la rusi, si la ucraineni, si la bielorusi“, a explicat Sergiu Finciuc, directorul companiei, adaugand: „in Romania, soferii care gresesc mai cer scuze si sunt iertati, dar pot plati si 10-15 euro, mai ales in vama, ca sa scape. In Ucraina se da spaga 10-20 de euro pentru ca, oricat ai fi de corect, tot gasesc ceva daca te retin cateva ore ca sa verifice fiecare colt al camionului.“
Si, cu toate ca au prioritate la incarcare si descarcare, in opinia lui Sergiu Finciuc, companiile rusesti se simt un pic amenintate de firmele de transport moldovenesti care pot merge cu usurinta si in Romania, si in Turcia, Belarus sau Bulgaria. „In perioada 2007-2008 am lucrat pentru Dacia, insa la Pitesti incarcau intai masinile din Rusia cu soferi moldoveni. La descarcare, masinile moldovenesti, sau chiar si romanesti cu soferi moldoveni, pot sta si o saptamana in Rusia, timp in care soferul trebuie platit si masina consuma pentru incalzire sau racire“, a mai spus Finciuc, completat de un alt transportator, din Neamt, care efectueaza, de asemenea, transport pentru Dacia, si care considera ca pe aceste rute una dintre principalele probleme consta in faptul ca nu se poate stabili un pret exact pe kilometru. „Drumurile din Rusia si Ucraina aduc cheltuieli neprevazute cu reparatiile si nu ai garantii ca gasesti marfa pentru retur in aceeasi zona. In plus, daca rusii comanda cursele, au prioritate la incarcare si descarcare tot rusii. Chiar si la o comanda primita de la romani am stat sase zile la incarcat, platind 20 de euro pe zi stationarea soferului, pe care nu mi-o achita nimeni, tocmai pentru ca sunt roman“, a spus reprezentantul companiei, completand: „vama se face in Pitesti, iar soferul-declarant al firmei de transport trebuie sa plateasca 50 de euro pentru acte. In alta parte, daca vamuiesti marfurile nu platesti nimic.“

Articole similare