In conditiile in care multe tari din jur se confrunta cu o serie de probleme, iar valul de simpatie starnita de guvernul tehnocrat se alatura unei cresteri economice importante, investitorii germani, si nu numai, au devenit tot mai atrasi de potentialul tarii noastre. Cu toate acestea, elanul companiilor ramane moderat din cauza birocratiei si a lipsei predictibilitatii, dar mai ales din cauza limitarii impuse, dupa cum s-a discutat in cadrul intalnirii lunare a membrilor Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK), de lacunele privind forta de munca, atat din punct de vedere calitativ, de la lipsuri din educatie, cat mai ales cantitativ.
Surprinzator este insa faptul ca, in pofida acestei lipse a fortei de munca, Romania este una din tarile cu cea mai mica rata de populatie ocupata, ceea ce, pe de o parte, creeaza penuria de locuri de munca, iar pe de alta, greveaza puternic sistemul de pensii, peste patru milioane de angajati trebuind sa sustina 5,4 milioane de pensionari.
In opinia fostului ministru al Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Dragos Pislaru, o economie sanatoasa, care sa sprijine investitiile straine si IMM-urile aflate pe lantul de furnizori, care genereaza locuri de munca importante, poate fi cel mai bun ambasador in intarirea relatiilor dintre tarile partenere. „Relatia buna cu Germania este accentuata in contextul in care politica externa a Romaniei, si la nivelul UE, se redefineste in acest an. Discutam de o apropiere fata de noi state ale UE si de intarirea aliantelor traditionale, dar si de climatul tulburat de Brexit.“
Pentru incurajarea dezvoltarii mediului de afaceri, Guvernul a incercat redefinirea rolului Statului pe partea de simplificare a procedurilor. „Am incercat sa introducem un circuit al documentelor cat mai scurt, astfel incat sa nu punem pe drumuri antreprenorii si cetatenii. Pe de alta parte, s-a avut in vedere limitarea practicilor de evaziune, aproximate la 20-30% din economia nationala. Astfel, Guvernul actual incearca sa amplifice increderea reciproca dintre Stat si oameni de afaceri, dintre cetateni si Stat, dar si dintre cetateni si mediul de afaceri“, a punctat Dragos Pislaru, subliniind ca Statul incearca, prin instrumente ca Ajutorul de Stat sau un cadru stimulativ fiscal, sa treaca de la un sistem de economie bazata pe forta de munca ieftina la un model care se bazeaza pe plus-valoare adaugata.
Natalitatea scade, in vreme ce migratia creste
Ex-ministrul Muncii a precizat ca pe piata fortei de munca exista trei probleme majore, respectiv cele privind cantitatea, calitatea si eterogenitatea acesteia. „Lipsa fortei de munca este cauzata de scaderea natalitatii si de migratie (oficial, 40.000 de romani parasesc tara anual). In plus, exista un numar considerabil de oameni inclusi in populatia activa, dar nu si ocupata (246.000 de persoane, din care 180.000 nici macar nu isi mai cauta, nemaifiind inregistrati in baza oficiala)“, a punctat Pislaru. Acesta este de parere ca este nevoie de o politica integrata pro-natalitate si pro-familie, mai ales ca societatea romaneasca nu „imbratiseaza“ prea tare familiile, in special pe cele cu multi copii. „Politica nu ar trebui sa se bazeze doar pe beneficii materiale, ci pe aprecierea si crearea conditiilor potrivite in societate, inclusiv cu rezolvarea problemei majore de conflict intre cresterea copiilor si viata profesionala. Ar trebui incurajata flexibilizarea locului de munca, precum si infiintarea creselor si gradinitelor la firme.“
O alta solutie de acoperire a lipsei fortei de munca este crearea unor conditii atractive pentru intoarcerea unei parti a celor plecati in diaspora. De asemenea, va trebui simplificat regimul vizelor de munca pentru straini. „Sistemul romanesc este inca foarte birocratic in ceea ce priveste permeabilitatea legata de cetatenii straini (muncitori si investitori) care vor sa se stabileasca aici. De aceea trebuie sa simplificam regimul vizei care acum dureaza pana la sase luni“, a spus Dragos Pislaru, mentionand ca lucreaza la acest proiect impreuna cu Ministerul de Externe. „Progres exista, insa nu este atat de rapid cum ne-am fi dorit. Speram sa il putem termina in cadrul mandatului actualului Guvern.“
Tot pentru cei din afara, proiectul vizeaza si cateva proceduri speciale, dedicate comunitatilor din apropiere, cum ar cele din Bucovina, pentru Moldova, sau din Serbia, pentru vestul tarii.
Avem nevoie de calitate si omogenitate
O alta problema majora se refera la calitatea fortei de munca, pornind de la formarea initiala, pana la cea continua, firmele fiind nevoite sa aloce costuri suplimentare pentru ajustarea pregatirii profesionale a celor pe care ii angajeaza, pana la nivelul de competenta dorit. „Se vor oferi facilitati fiscale pentru investitiile in acest domeniu, astfel incat o firma privata sa creeze un contract complet deductibil fiscal pentru a putea forma angajatii. De asemenea, se vor flexibiliza regulile privind invatamantul profesional si tehnic pentru a plia perfect oferta educationala pe firmele private“, a precizat ex-ministrul Muncii. Acesta a mai spus ca mai exista inca o zona speciala ce trebuie avuta in vedere, cea de ucenicie. „In sistemul german nu exista o diferentiere intre cele doua forme, pentru ca invatamantul dual acopera intreg ansamblul, atat legat de formarea initiala, cat si de formarea continua. In Romania, primii pasi spre dual se fac spre ucenicie, cu contract de munca din prima zi, firma preluand ucenicul care capata competentele in acest cadru.“
Ex-ministrul a semnalat ca, in privinta educatiei, avem un numar ingrijorator de scazut de absolventi de invatamant tertiar, plus o problema majora in cazul anumitor tipuri de specialitati, cum ar fi cea de IT. Mai mult, piata este afectata si de o lipsa de omogenitate. „Piata fortei de munca este complet diferita, de exemplu, in Timis (1,2% somaj), fata de Vaslui (11%). De asemenea, somajul in randul tinerilor este de 20% in estul tarii.“
Mobilitatea, mai ales teritoriala, poate fi solutia
Daca problema demografica nu se poate rezolva printr-un act normativ, prin anumite masuri se poate incuraja, pe de o parte, mobilitatea sociala, care sa permita oamenilor din grupurile vulnerabile sa primeasca o undita si sa ramana capturati de un sistem de beneficii, iar pe de alta, cea geografica, pentru persoanele care nu au oportunitati in preajma, dar si ca stimulent pentru investitorii care vor sa se duca in areale vulnerabile. „Activitatea care tine de incluziune sociala nu este o cheltuiala, ci o investitie. Iar Romania, ca sa aiba un viitor, trebuie sa inteleaga care sunt vulnerabilitatile arealelor mai putin dezvoltate“, a spus Pislaru, completand: „am lansat pachetul anti-saracie pentru a reactiva sau mentine anumiti oameni in circuitul socio-economic. Aici vorbim de masurile de reducere a mortalitatii infantile, de stimularea natalitatii si de servicii medicale adecvate in zone defavorizate, de la nastere pana la zona de seniorat. De asemenea, vizam in mod direct romanii din diaspora, persoanele neocupate, dar si angajatorii, printr-un sistem de subventie. E importanta armonizarea politicilor la nivel national si european in ceea ce priveste tinerii intre 16 si 24 de ani care nu sunt in educare sau formare (400.000 de persoane) si somerii de lunga durata (asistatii social).“
Guvernul acorda o prima de activare de 500 de lei pentru asistatii social care se angajeaza, iar pentru incurajarea mobilitatii teritoriale programul are in vedere acordarea unor prime de incadrare si instalare. „Cadrul normativ anterior prevedea o prima pentru cei care mergeau la munca la peste 50 km departare de domiciliu. Acum, orice somer care doreste sa lucreze la peste 15 km de domiciliu beneficiaza de o subventie de 0,5 lei/km, plafonata la 55 lei/zi, acordata lunar, 12 luni“, a punctat ex-ministrul Muncii. Acesta este de parere ca facilitatea vine mai ales in sprijinul IMM, companiilor mari fiindu-le mai usor sa investeasca in logistica proprie de transport.
Pe de alta parte, pentru somerii care nu gasesc o oportunitate in proximitatea domiciliului si sunt dispusi sa se relocheze la 50 km, fie in orasul cu fabrica, fie in localitatile din apropiere, a fost prevazuta o prima de relocare considerabila. „Am marit prima la 12.500 de lei, gandindu-ne la costul mediu al unei chirii pe un an. Acesteia i se adauga si prima acordata anterior, de 3.500 de lei. Jumatate din suma totala se acorda la semnarea contractului de munca, iar restul la sfarsitul perioadei. De asemenea, se acorda un bonus de 3.000 de lei daca cel ce se angajeaza se muta impreuna cu minimum un membru al familiei“, a aratat Dragos Pislaru, mentionand ca hotararea vizeaza persoanele care vin sau se duc in/din zone defavorizate, la care se adauga cele din areale pe care Guvernul le considera prioritare: zona Rosia Montana, Valea Jiului si judetele Vaslui si Iasi.
