Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Tranzit sau nu?

Operatiunea de tranzit ar trebui sa fie mai simplu de realizat decat in cazul importurilor si presupune mutarea responsabilitatii controlului in amanunt de la vama din Constanta, de exemplu, catre cele din zona unde este arondat beneficiarul marfurilor. In Constanta, insa, tranzitul este tratat aproape la fel ca importul, agentii economici nemaifiind tentati sa apeleze la o solutie care ar putea fi mai ieftina si mai rapida, de vreme ce formalitatile sunt la fel de complicate.
 

O solutie de relaxare a acestei situatii ar fi cea propusa de TransitNet, dar care in Romania este inca la inceput, pe cand la vecinii nostri functioneaza foarte bine.

Platforma EasyTransit.Net a fost constituita ca o alternativa la un regim de tranzit clasic si vechi combinat cu facilitatile oferite de sistemele computerizate de prelucrare a datelor, cu garantii in fiecare tara. Sistemul se constituie intr-un soft interconectat cu mai multe sisteme vamale de tranzit – din Romania, Italia, Bulgaria, Germania si, de la 1 februarie 2010, cu Turcia. Tot aici sunt incluse si garantiile constituite in aceste tari in favoarea autoritatilor vamale, pentru ca tranzitarea marfurilor dintr-un loc in altul presupune garantarea cuantumului taxelor vamale si a TVA. Clientul poate depune declaratia de tranzit prin sistem la orice birou vamal din tarile mentionate cu o garantie acoperitoare si in conformitate cu cerintele specifice fiecarei tari, din orice locatie cu acces la internet. Garantia este constituita de SGS Geneva, dezvoltatorul sistemului, prin filialele sale, iar accesul la sistem se face prin intermediul partenerului sau pentru Romania – Transit Net. Astfel, un client moldovean agreat Transit Net pentru un transport Moldova-UE, creeaza si transmite declaratiile de tranzit din Republica Moldova la biroul vamal de intrare din Romania. Soferul prezinta la biroul vamal de plecare numarul de identificare al declaratiei de tranzit in sistemul vamal de tranzit – NCTS – impreuna cu documentele insotitoare si marfa. Prin urmare, timpul petrecut in vama de intrare pentru indeplinirea formalitatilor vamale se reduce, clientul avand control total asupra operatiunilor sale prin notificarile primite online de sistem.
„Din 2011, cand declaratia sumara va deveni obligatorie si va trebui depusa cu cel putin o ora inainte de a intra in Comunitate, partenerii nostri din Moldova vor putea indeplini aceste cerinte fara nicio problema, sistemul permitand utilizatorului crearea unei baze de date proprii, dar si transmiterea declaratiilor cu datele suplimentare cerute si in termenul solicitat. Cerintele cu privire la elementele de siguranta si securitate (numar EORI, loc de incarcare, loc de descarcare, itinerar etc.) si transmiterea declaratiei inaintea sosirii camionului au drept scop realizarea unei analize de risc temeinice si centralizate la nivel UE “, ne asigura Daniel Ousor, director Transit Net.
Un alt segment pe care este folosit acest sistem il reprezinta transportul containerizat de marfuri in Constanta, majoritatea bunurilor fiind apoi distribuita cu camioanele doar in Romania, pentru ca doar atat este piata la momentul actual. Clientii uzuali sunt companiile de shipping si/sau logistica.
A treia piata, pentru care sistemul este abia la inceput, este Turcia, deoarece exista un flux foarte mare de marfuri de acolo catre UE. Din biroul sau, transportatorul face declaratia de tranzit, interfata este in limba romana, iar declaratia se depune la birourile vamale de intrare in Bulgaria, in limba bulgara.
„Este mult mai simplu si, spre deosebire de clasicul TIR, sistemul nostru nu solicita garantii transportatorilor, iar pretul este semnificativ mai mic. Calculul garantiei propuse se face automat, spre deosebire de TIR, iar sistemul foloseste o garantie globala mare din care se aloca pentru fiecare tranzit cat este necesar, pe baza unei estimari. In sistemul clasic pe care il are vama, comisionarul vamal care are acces la sistem face manual acel calcul, pe baza facturii, a codului tarifar, a taxelor; in sistemul nostru se completeaza codul marfurilor cu descrierea si valoarea facturii si se face automat calculul garantiei propuse.“
Prin acest sistem se poate realiza o baza de date cu exportatori, importatori, destinatari, modele de declaratii anterioare, astfel incat clientul transportator va putea sa creeze intr-un timp relativ scurt declaratia de tranzit. Prin urmare, acesta poate fi folosit cu usurinta de transportatori, fara o pregatire de specialitate in domeniul vamal.

Constanta prefera importul definitiv
Activitatea in Romania se bazeaza mai mult pe succesul repurtat in Moldova, unde a inceput sa se lucreze mult mai bine, la noi mai putin intrucat, conform reprezentantului TransitNet, „Constanta este foarte greu de penetrat cu un nou serviciu ieftin, deoarece exista reticente din partea liniilor de shipping, care ar trebui sa depuna declaratiile de tranzit utilizand acest sistem, pentru ca ar intra intr-o noua relatie cu vama. Aceasta problema ei nu o au in momentul de fata, pentru ca de obicei utilizeaza un subcontractor.“
Agentul economic care aduce marfa din Asia, de exemplu, poate alege daca sa inregistreze declaratie de tranzit sau de import, dar decizia lui se bazeaza pe niste elemente, iar unul dintre acestea este ca in Constanta tranzitul este tratat asemenea importurilor, atat din punct de vedere al documentelor solicitate, al procedurii, cat si al timpului. Din moment ce vama trateaza tranzitul asemenea importului, bineinteles ca agentul economic nu mai are niciun interes sa mute produsele, pentru ca timpul si banii consumati nu-si au rostul si atunci mai bine face importul acolo. „Principiile codului vamal comunitar sunt urmatoarele: la frontiera se fac numai controale privind securitatea si siguranta, adica arme, droguri, tigari etc., astfel ca numai anumite tipuri de marfuri ar putea fi aduse pe containere; restul, problemele comerciale, cum ar fi dreptul de proprietate, documentele, trebuie mutate la interior, acolo unde importatorul este cunoscut mai bine. Prin urmare, tranzitul ar trebui sa fie un mod facil si rapid de miscare a marfurilor.
Dar, de exemplu, cele mai multe tranzite in Constanta sunt eliberate dupa orele 15:00-16:00, si bineinteles ca se congestioneaza tot traficul; si importurile se fac in intervalul 16:00-18:00, nu exista un flux continuu, un sistem electronic, cum este al nostru, care le-ar folosi transportatorilor. Insa degeaba e rapid, daca apoi se loveste de problemele din vama si de birocratia de acolo, nu mai are niciun sens“, a pledat Ousor.

Prea multe controale pentru tranzit
In Moldova, reprezentantii TransitNet nu s-au confruntat cu problemele si cererile care sunt in Constanta. Acolo nu se cer traduceri dupa documente, nu se solicita cereri de tranzit sau reprezentare din partea destinatarului marfurilor, mai ales ca, in transportul international sub acoperirea unui tranzit vamal nu exista niciun raport juridic intre acesta si biroul vamal de plecare, destinatarul nu are nicio legatura cu tranzitul. Codul vamal comunitar prevede ca pentru tranzit trebuie sa se prezinte documentul de transport, CMR-ul, dar acesta este singurul document care nu se solicita in Constanta, in schimb se solicita altele. „In codul vamal comunitar se mentioneaza ca selectarea marfurilor pentru control documentar si fizic se face pe baza analizei de risc sau prin sondaj. In cazul in care 100% se controleaza documentar si 60-70% fizic, ne putem intreba cat de eficienta si temeinica este analiza de risc. Aceste cifre afecteaza in mod direct comertul legitim, a carui facilitare se constituie intr-unul din obiectivele declarate ale autoritatii vamale. Realizarea unui echilibru intre acest obiectiv si cel de depistare a fraudelor ar trebui sa se constituie intr-un deziderat important.“
O alta problema in cazul tranzitului este intervalul mare de timp in care se realizeaza procedurile. „Procedura vamala actuala autorizeaza incarcarea containerului abia dupa ce declaratia a parcurs cateva etape din procedura de eliberare din tranzit, cu toate ca, logic, simpla depunere a declaratiei de tranzit inseamna ca detinatorul marfurilor, prin reprezentantul sau, si-a exprimat dorinta de a ridica containerul si de a-l duce la destinatar. Parcurgerea acestor etape inainte de autorizarea incarcarii face ca aceasta sa se desfasoare abia dupa-amiaza si acesta este unul dintre motivele pentru care se creeaza congestie in port”, sustine Daniel Ousor.
O alta cauza a intarzierilor este numarul prea mare al persoanelor care prelucreaza informatiile. „In Constanta, in procesarea declaratiei de tranzit intervin 5-6 lucratori vamali, in timp ce in celelalte birouri vamale de frontiera de la granita de est sau de sud, respectiv Bulgaria, sunt 2-3. Din cei sase care intervin asupra declaratiei de tranzit in Constanta, numai doi au acces la sistemul informatizat, in conditiile in care obiectivele implementarii sistemelor electronice vamale sunt fluidizarea, rapiditatea, mai putine hartii, eficienta, bune practici“, a explicat Daniel Ousor.

S-a dorit un transport mai simplu
TransitNet impreuna cu Mainrom a reusit, cu sprijinul ANV, sa obtina anumite simplificari legate de transportul combinat prin utilizarea unui singur document de tranzit pentru un transport care incepe pe barja si se termina pe camion. Astfel nu va mai fi necesar la portul de descarcare/ transbord sa se inchida o operatiune de tranzit si sa se deschida o alta, containerul fiind transportat pana la destinatia finala sub acoperirea unui singur T1. „Solutia pe care am gasit-o de reducere a costurilor si a formalitatilor vamale la punctele intermediare unde se face transbordarea a fost crearea unei singure declaratii de tranzit, care sa acopere ambele mijloace de transport. Aici demersurile noastre catre autoritatea vamala au avut un raspuns pozitiv dupa ce in ianuarie 2009 noi am avut o discutie cu Directia Regionala Vamala Constanta, care ne-a spus ca nu se poate admite o astfel de solutie, invocand un articol prin care biroul vamal de plecare fixeaza traseul si punctul de destinatie a marfii; prin urmare, daca este barja, punctul de destinatie nu poate fi decat un port la Dunare. Intre timp, pentru aplicarea corecta a acestui articol a fost trimisa o adresa de la DG TAXUD Bruxelles catre Autoritatea Nationala a Vamilor, care mentioneaza ca acel articol nu se aplica decat pana la primul punct de intrare in UE“, a explicat Ousor.

Articole similare