Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Implementarea noii strategii trebuie monitorizata atent

In conditiile in care achizitiile publice au totalizat in 2013 circa 13,3% din PIB, din care 9% din proceduri de achizitii din bugetul de stat si doar 4% din bugetul european, era necesara adoptarea urgenta a unor masuri coerente de impulsionare a sectorului, astfel incat sa se elimine blocajele, contestatiile sau interpretarea unor legi neclare, si implicit coruptia. Ca urmare, la sfarsitul lui noiembrie 2015 a intrat in vigoare o Strategie nationala de reforma in achizitii publice, care prevede o serie de masuri pentru 2015-2016, cu efecte pentru intreaga perioada de programare bugetara 2014-2020, nou infiintata Agentie Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) fiind responsabila pentru implementarea si monitorizarea programului de reforma. Altfel, nerespectarea angajamentelor asumate de autoritati prin planul de actiuni ar putea conduce la suspendarea platilor UE.
 

Noua Agentie are si functia de monitorizare a pietei pe sectoare si arii geografice, astfel incat trimestrial sa poata genera alerte si riscuri pe anumite sectoare in care durata procedurilor sau numarul contestatiilor/procedurilor semnaleaza fie cazuri-model, fie deficiente.

Achizitiile publice trebuie sa sprijine accelerarea investitiilor
Valoarea totala a achizitiilor contractate pana la finalul trimestrului al treilea al lui 2015 a fost de circa 25 de milioane de lei, cele mai multe autoritati contractante fiind din domeniul administratiilor locale (20% din total), urmate de cele din sanatate (18%) si de servicii publice (7%).
Ca urmare, reforma sistemului national al achizitiilor publice reprezinta o prioritate pentru Ministerul Finantelor, mai ales ca in acest moment un sfert dintre proceduri au o durata medie mai mica de 53 de zile, iar jumatate dureaza in medie sub 72 de zile. „Achizitiile publice trebuie sa devina un instrument pentru accelerarea investitiilor si a cresterii economice. De aceea este extrem de importanta respectarea termenelor asumate prin planul de actiuni aferent Strategiei nationale de reforma in achizitii publice“, a spus ministrul Finantelor, Anca Dragu, in cadrul unei conferinte organizate de Ambasada Germaniei la Bucuresti impreuna cu Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK) pe tema licitatiilor publice.
Ea a adaugat ca este foarte important ca achizitiile sa nu mai reprezinte un blocaj in economie si in cheltuirea fondurilor publice, ci o modalitate transparenta de atribuire a contractelor in conditiile unei concurente reale. „Este necesar un efort comun din partea celor 18 institutii responsabile pentru realizarea unei reforme profunde in domeniu“, a spus Anca Dragu. „Orice schimbare din acest sistem trebuie facuta unitar si pentru procedurile din cadrul proiectelor europene, dar mai ales pentru procedurile din bugetul de stat”, a completat Roxana Minzatu, presedintele ANAP, subliniind ca isi doreste sa nu piarda sansa de a fructifica banii europeni.

Din iulie va functiona un sistem online de ghiduri si documente
Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice reprezinta o preconditionalitate asumata de Guvernul Romaniei prin Acordul de parteneriat cu UE si este structurata pe cinci directii de actiune/capitole, in conformitate cu metodologia de lucru convenita cu CE in decembrie 2014: cadrul legislativ, cadrul institutional, imbunatatirea procesului de achizitii si a controalelor in domeniu, intarirea capacitatii administrative a autoritatilor contractante si monitorizare si supervizare. „Pentru fiecare din cele cinci capitole avem un set de masuri ambitioase, cu termen limita decembrie 2016“, a punctat Roxana Minzatu, precizand ca se lucreaza deja la normele de aplicare, in cel mai avansat stadiu fiind cele pentru legea achizitiilor clasice. Urmeaza sa fie puse spre consultare si normele de concesiuni si achizitii sectoriale.
„Principala noutate este sistemul online interactiv de ghiduri si documente standardizate in care ne propunem sa construim si sa oferim autoritatilor contractante indrumare in aplicarea legii, pe sectoare de activitate, pe marimi de autoritati contractante si pe tipuri de proceduri. In anumite cazuri vom impune si modele de contracte“, a spus Minzatu, mentionand ca sistemul ar trebui sa fie gata la 1 iulie 2016. „Va fi un tip de ghidare care se va dezvolta permanent, pentru ca si in trecut am avut probleme cu aplicarea, ca urmare a faptului ca, oricat de completa ar fi, legea nu poate acoperi toate spetele de pe piata. De asemenea, vom formula si indrumari reiesite din cooperarea cu institutiile de control.“
Presedintele ANAP a mai spus ca in Romania, spre deosebire de Europa, pentru a asigura calitatea si legalitatea unor documentatii era nevoie de dublarea autoritatilor contractante. „Verificam fisa de achizitie in caietul de sarcini, anuntul si clauzele contractuale. Aceasta validare asigura un filtru inainte de lansarea procedurii. De asemenea, ne dorim sa schimbam si modalitatea in care se verifica documentatiile, trecand de la o verificare superficiala, doar a fisei de date, la una calitativa, de fond, a intregii documentatii, inclusiv a caietului de sarcini.“
Un alt element de noutate al reformei este si consultarea cu piata inaintea lansarii unei achizitii, autoritatile contractante trebuind sa publice orice modificare a valorilor contractelor, precum si valoarea finala a contractului. „Directivele si noua legislatie permit modificari ale valorilor contractelor cu maximum 10% la bunuri si servicii si cu 15% la lucrari, in cazuri bine justificate. In plus, prevedem posibilitatea platii directe intre autoritatea contractanta si subcontractant, acolo unde contractul o stipuleaza. De asemenea, introducem conceptul de notificare prealabila obligatorie a autoritatii contractante inainte a contesta o licitatie“, a explicat presedintele ANAP.

Lupta impotriva coruptiei, un pilon important al politicii de fiscalitate
In opinia ambasadorului Germaniei in Romania, Werner Hans Lauk, noua strategie trebuie sa sprijine combaterea durabila a coruptiei pe toate palierele posibile, la nivel national, regional si local. „Sunt fraudate sau risipite sume imense de bani. E un fenomen prezent nu numai in Romania, ci si intr-o serie intreaga de tari, vizand atat proiecte de infrastructura, cat si atribuirea unor contracte de concesiune pentru servicii de salubrizare urbana sau pentru amenajarea unor piste de biciclete. Iar aceasta practica si proasta gestionare a resurselor prejudiciaza colectivitatea si evolutia economica a intregii tari, de pe urma ei suferind companiile active, atat cele autohtone, cat si cele straine, dar si fiecare dintre noi“, a spus ambasadorul, completand: „ca urmare a unor contracte de achizitii publice incheiate de autoritatea contractanta cu beneficiari prea scumpi sau cu prestatii contractuale slabe, taxele sunt irosite, in loc sa fie folosite rational acolo unde e nevoie. De aceea, lupta consecventa impotriva coruptiei in domeniul achizitiilor publice reprezinta un pilon important al unei politici de fiscalitate moderata, axata pe reducerea poverii fiscale pentru contribuabili.“
Radu Merica, presedinte AHK, a completat: „ne intrebam de ce nu avem in Romania jucatori mari autohtoni, de exemplu in constructii sau in domeniul energetic, care sa realizeze lucrari chiar si in tarile invecinate. Stim insa ca toate contractele mari din Romania din ultimii 25 de ani au fost atribuite pe criterii politice.“ Presedintele AHK a subliniat si alte cauze ale procedurilor defectuoase, precum legislatia inca neclara, ce permite interpretari, lipsa de competenta a celor care atribuie o achizitie, ca si lipsa de transparenta in urmarirea ulterioara a contractelor. „Acestea se atribuie dupa criteriul pretului cel mai mic, ca mai apoi, prin lucrari suplimentare, de care nu afla nimeni, sa se dubleze sau tripleze volumul contractului.“

Formatul electronic va asigura mai multa transparenta
Thorsten Geissler, reprezentant al Fundatiei Konrad Adenauer, care se ocupa de programul privind statul de drept in Europa de SE, a mentionat ca UE si-a asumat in cadrul Directivei anumite standarde unitare ce vor aduce modificari majore, acestea urmand sa fie implementate pana in 18 aprilie 2016. „Noua directiva europeana prevede utilizarea in mod obligatoriu a procedurilor electronice atunci cand sunt depasite anumite valori-prag. In Romania nu este un fenomen, existand deja obligativitatea aplicarii, din 2007“, a spus Thorsten Geissler, completand: „desi s-a ajuns la o transparenta sporita in cadrul procedurilor, inca mai sunt puncte de manipulare, ca asa-zisele licitatii «cu dedicatie» sau contractele divizate astfel incat valorile sa nu atinga pragul care impune formatul electronic. De asemenea, sunt folosite proceduri exceptionale chiar si atunci cand nu sunt permise de lege.“
Insa, din 2018, intreaga comunicare va avea loc electronic, noua directiva UE trebuind sa fie transpusa si implementata la nivel national. „Procesul de transpunere este in derulare, astfel incat Germania va reusi, probabil, sa modernizeze la termen achizitiile publice si sa puna la dispozitie documentele in format electronic. Pentru institutiile germane reprezinta o adevarata provocare, spre deosebire de Romania, care e mai avansata in acest domeniu“, a precizat avocatul Stefan Hertwig, expert in achizitii publice in Germania.
Acesta a mai evidentiat si faptul ca acum fiecare procedura de achizitie publica trebuie supusa obligatoriu unei licitatii, in vreme ce atribuirile in-house, directe, catre alte institutii publice, vor fi liberalizate. Ca urmare, daca inainte cel putin 90% din servicii trebuiau acoperite de autoritatea respectiva, acum procentul s-a redus la 80%. Mai mult, organizarea, calificarea si experienta echipei pot fi folosite drept criterii de selectie, iar segregarea serviciilor se elimina, nemaifiind diferente intre cele prioritare si cele secundare.
Importanta existentei unui sistem de achizitii robust care sa functioneze pe intreg teritoriul Europei e evidenta si in opinia reprezentantului CE, François Arbault, pentru ca la ora actuala UE cheltuieste prin achizitii publice aproximativ 20% din PIB-ul sau (2,3 miliarde de euro pe an). „Nicio tara din Europa nu isi permite sa se transforme intr-o gaura neagra pentru investitii. Tarile cu putere economica mare, precum Italia, Franta sau Germania, care de obicei sunt asociate unui sistem puternic de achizitii publice, au si ele puncte slabe. Insa CE urmareste sa actioneze ca un catalizator al reformei pe baza unei abordari care porneste de la parteneriate si de la o gandire comuna. Cel mai important este sa se obtina o reforma reala, aceasta fiind si responsabilitatea comuna a Comisiei Europene si a statelor membre“, a mai spus Arbault.

Articole similare