Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Statiile de incinta, din ce in ce mai interesante, dar nu chiar pentru toate firmele

Marile companii de transport detin statii proprii de alimentare cu motorina, chiar si daca masinile stau mai mult in Comunitate, dar in ultimii ani, din cauza scumpirii carburantului – care il face mai tentant, sporind astfel nevoia de control – chiar si firmele cu flote mici incep sa se orienteze spre aceasta solutie, mai ales atunci cand pot sa-si scada costurile de aprovizionare apeland mai multe la aceeasi cisterna. Dar dimensiunea flotei si frecventa cu care camioanele ajung la sediu nu sunt singurele criterii de care tin cont firmele cand stabilesc daca sa aiba sau nu statie proprie: e nevoie de spatiu adecvat, documentatia pentru autorizare este foarte stufoasa, pot aparea pierderi la descarcarea carburantului, uneori e nevoie de un angajat in plus care sa mentina relatia cu furnizorii si sa monitorizeze intreaga flota din punct de vedere al consumului etc. In aceste conditii, am cautat sa aflam de la cativa manageri de transport din Romania ce solutie de alimentare este mai avantajoasa pentru ei si de ce.
 

Firma bacauana Adest Com are sapte camioane, face transport international – uneori masinile lucreaza 2-3 saptamani in Comunitate si apoi se intorc in tara – si nu detine statie proprie de incinta din cauza ca, asa cum arata directorul general George Trofor, „nu avem incredere ca toti intermediarii ofera motorina ieftina si buna, astfel incat sa nu apara probleme tehnice. In plus, nu avem pregatirea necesara pentru a folosi statie de incinta, asa ca ni s-ar putea sustrage la descarcare 100-200 l la o statie de 9 t, din diferenta de temperatura si densitate. Pe de alta parte, noi avem o echipa foarte buna de soferi, nu s-a mai pus de ani de zile problema carburantului, deci avem incredere sa alimentam in benzinarii.“
George Trofor ia totusi in calcul posibilitatea de a investi intr-o statie de incinta – una de 9 t, cat ar fi necesarul firmei, costa circa 3.000 de euro – daca pretul carburantului ar fi cu circa 0,3 lei/l mai mic decat in benzinarii, caz in care investitia s-ar amortiza in jumatate de an.
Firma achizitioneaza lunar circa 30 t de carburant, din care aproximativ 10 t din Romania, in special de la o statie Petrom din Odorhei, „unde este cea mai ieftina motorina din tara“ (4,6 lei/l la jumatatea lui mai) si care este in drum atunci cand camioanele pornesc in cursa.
Nici Adetrans nu are statie proprie de alimentare, deoarece a renuntat la ea acum 7-8 ani. Firma are 12 camioane Roman, din care sase cu basculante, pentru transport de materiale de constructii, si sase pentru marfuri generale, lucreaza in special pe plan local si achizitioneaza circa 5.000 l de carburant pe luna. Adetrans a avut statie proprie de incinta, de 100.000 l, pe care a folosit-o din 1991, cand avea circa 25 de camioane, pana in 2008, dar, asa cum isi aminteste directorul general Ioan Drimus, „am renuntat la ea deoarece trebuia sa investim cel putin 60.000 de euro in modernizare si sa ne reautorizam din punct de vedere al mediului. Un alt dezavantaj al folosirii statiei proprii era acela ca diferenta de pret fata de benzinarii era anulata de pierderile la distributie. In plus, statia era si prea mare fata de nevoile de atunci ale flotei, iar asta insemna stocuri moarte si bani blocati. Si, cand un francizor Rompetrol ne-a propus o oferta mult mai convenabila din punct de vedere al livrarilor, al pretului s.a., am renuntat la ea.“
Pentru dezafectarea statiei nu au existat proceduri speciale deoarece aceasta nu producea poluare, ci corespundea normelor de mediu in vigoare.
Pe de alta parte, vorbind despre eficienta, investitia in statia de incinta s-a amortizat repede, deoarece diferenta dintre pretul de la rafinarie si pretul cu amanuntul era de 15-20%. Iar transportul nu constituia o problema, deoarece Adetrans avea cisterna proprie si autorizarea nu era atat de restrictiva ca acum. Un alt avantaj al folosirii statiei de incinta era si controlul alimentarilor, „dar intre timp au aparut sisteme de verificare a alimentarilor si a consumului“.
Ioan Drimus primeste in continuare oferte de statii de incinta, mai mici si mai moderne, si acum se asigura si transportul carburantului, „dar deocamdata nu ma gandesc la aceasta solutie, ci folosesc o statie co-francizata de la Rompetrol – nu alimentam pe baza de carduri, deoarece lucram numai pe plan local“.

Statia proprie aduce batai mari de cap si economii mici
Duo Cris are 10 camioane, dar din cauza lipsei de soferi unul dintre ele sta pe dreapta din 2015, iar alte trei, de anul acesta. Firma alimenteaza inca din 2005 numai pe baza de carduri „si nu voi merge niciodata pe alta varianta“, asa cum declara directorul general Dragos Tazlaoanu, „deoarece am studiat solutia statiei de incinta si am ajuns la concluzia ca din diferenta de pret, in functie de consumul nostru, as economisi doar 3.000-4.000 de lei/an, dar ar trebui sa mai angajez un om, pentru ca eu cred ca fiecare persoana trebuie sa aiba sarcini stricte. In plus, daca folosim statie de incinta putem avea pierderi din cauza variatiilor de temperatura, pompele trebuie calibrate din trei in trei luni, iar controlul nu este mai bun decat in cazul alimentarilor la pompa.“
La aceste argumente se adauga faptul ca o statie de incinta presupune realizarea unei documentatii foarte stufoase pentru autorizare si controale de la pompieri, de la Protectia Muncii s.a., deci cu atat mai mult nu merita. „De exemplu, eu am cumparat toate echipamentele necesare pentru vulcanizare si cand am vrut sa lucrez si pentru alte firme am vazut ce bataie de cap este cu documentatia.“
Un alt inconvenient este acela ca statiile de incinta sunt mici, de 20.000 l, si, cum camioanele Duo Cris au rezervoare de 1.200-1.500 l, ar trebui facute 2-3 transporturi de motorina pe luna, ceea ce presupune alte costuri.
Calculele au fost facute pentru flota actuala, deci „nu stiu de la cate camioane in sus devine rentabila statia de incinta, pentru ca nici nu ma intereseaza sa ma extind. In ultimul an nu prea a fost de lucru, iar acum este marfa, dar a aparut criza de soferi, exact cand iesisera si ultimele masini din leasing si credeam ca o sa incepem sa avem profit mai mare. Deci, daca mi-ar propune cineva sa vand firma, poate as face-o“, concluzioneaza Dragos Tazlaoanu.
Roxiri Trans are 15 camioane a caror alimentare cu motorina se face doar la pompa, pe baza de carduri.
Asa cum arata directorul general al firmei, Maria Goci, „am primit oferte sa achizitionam o statie de incinta, dar pentru asta era nevoie de personal suplimentar care sa tina evidentele si de aprobari pentru distribuire de carburant, asa ca am considerat ca este mai comod fara, mai ales ca nici pretul nu era semnificativ mai mic decat cel de la pompa: diferenta era doar de 1-1,5%. Or, pretul ar fi fost avantajul cel mai important.“
Pentru a avea un control foarte bun al alimentarilor, Roxiri Trans a angajat in urma cu doi ani o persoana responsabila doar cu evidenta acestora si a tonajului camioanelor, persoana care inainte de fiecare alimentare discuta cu soferii si le distribuie pe card exact cantitatea de care e nevoie. „Inainte aveam cardurile la liber si, desi vorbeam cu soferii din timp, cand ajungeau in statie cumparau mai multa motorina decat le spuseseram. Acum cumpara exact cantitatea pe care o permite persoana responsabila, pentru ca statiile sunt dese si nu are rost sa alimenteze prea mult si sa spuna apoi ca li s-a furat motorina. Persoana responsabila cu alimentarile stie unde este statia urmatoare si are grija ca la destinatie sa fie 100-150 l in rezervor, ca sa nu traga aer si sa apara probleme tehnice. Iar soferii s-au disciplinat foarte bine, desi a fost greu la inceput.“
Astfel, Roxiri nu a avut niciodata fraude, iar cand conducatorii auto s-au plans ca li s-a furat motorina din rezervor si au solicitat dispozitive antifurt firma le-a cumparat, „pentru siguranta lor, deoarece ei sunt responsabili si de camion, si de marfa, si de motorina. Iar daca se fura dintr-un rezervor de 800-850 l paguba este foarte mare.“

Investitia in statia proprie ar fi rentabila numai daca flota ar creste
Aigle Group are 20 de ansambluri antotractor+semiremorca si face transport international si intracomunitar, astfel ca directorul general Vasile Robciuc este de parere ca nu are rost sa investeasca intr-o statie de incinta. „Lucrand in Comunitate si ajungand cel putin o data la doua luni in Romania, cum facem noi, cred ca e nevoie de o flota de cel putin 50 de ansambluri pentru a se justifica o statie de incinta.“ Reprezentantul Aigle Group admite totusi ca statia proprie ar permite nu doar un cost mai mic pe litrul achizitionat, ci si un control mai bun al folosirii motorinei.
Reladi Impex are trei camioane, face transport international si alimenteaza doar de la benzinarii, folosind carduri de carburant, iar directorul general al firmei, Aurelian Costenar, este de parere ca deocamdata statia de incinta nu este foarte avantajoasa din punct de vedere al cheltuielilor, deoarece e foarte scumpa – 5.000- 10.000 de euro, in functie de capacitate – iar inchirierea costa chiar mai mult si face ca pretul litrului de motorina sa ajunga aproape de nivelul de la pompa. Pe de alta parte, cand parcul auto va mai creste – in 2016 firma intentioneaza sa mai cumpere cel putin un camion – si cantitatea alimentata va fi mai mare sigur va fi mai avantajoasa folosirea unei statii de incinta. Cu atat mai mult cu cat aceasta ofera si beneficiul unui control mai bun al alimentarilor, deoarece „nu mai alimenteaza soferii sub alta forma, nu mai pot face diverse manevre la pompa, asa cum ni s-a intamplat uneori“.
Pe de alta parte, directorul general Reladi Impex isi cunoaste bine soferii angajati in prezent, astfel ca, la momentul la care s-au achizitionat sisteme GPS si sonde de carburant, consumul nu a scazut foarte mult, ci aceste instrumente s-au dovedit utile mai ales pentru o monitorizare mai buna a camioanelor si a traseelor, astfel incat clientii sa fie informati in cel mai scurt timp, si evitandu-se telefonul, despre statusul comenzii.
RFD Spedition face transport intern si international cu 10 camioane si alimenteaza doar de la statiile furnizorilor de carburant. O statie de incinta nu ar fi de mare folos, asa cum declara Petrisor Raduca, deoarece masinile, in special cele de intern, au rezervoare destul de mici, si oricum ar trebui sa alimenteze si pe traseu. Iar o combinatie intre statia de incinta si statiile furnizorilor ar fi rentabila, ar permite realizarea de economii din diferenta de pret – tinand cont si de investitiile in statia de incinta – numai daca flota s-ar dubla. Reprezentantul RFD Spedition este de parere ca cel mai mare avantaj al statiilor de incinta este monitorizarea mai buna a alimentarilor, dar firma foloseste de mult timp sonde de carburant si oricum in ultima vreme numarul furturilor s-a redus.

Diferenta de cel putin 0,5 lei/l in incinta, fata de pretul din benzinarii
Pe de alta parte, exista manageri de transport care nu doar ca au flote foarte mari si de aceea gasesc ca este avantajoasa folosirea unei statii de incinta, dar chiar cred ca aceasta este rentabila incepand de la un numar mic de camioane.
Asexpress are circa 100 de ansambluri si a apelat acum aproape 10 ani la o statie de incinta pentru alimentarea cu motorina, iar in prezent 70-80% din cantitatea totala folosita – in functie de trasee, rute, perioade, dar fara fluctuatii foarte mari – provine de aici. Restul se cumpara atat din tara, cat si din strainatate, iar Romania nu a fost evitata nici dupa cresterea accizei, deoarece se deduc taxele si oricum alimentarea folosind cardul nu reprezinta o pondere prea mare din costuri, asa cum explica Ady Szabo, directorul general al firmei.
Acesta declara ca principalele beneficii ale folosirii unei statii de incinta sunt acuratetea alimentarilor, „deoarece stim ca la pompa se fac multe fraude“ si controlul mai bun al soferilor si al calitatii motorinei din camioane, „toate acestea ducand in timp la bunastarea companiei“.
La inceput s-a folosit o statie inchiriata, dupa care a fost cumparata una second-hand si s-au facut investitii in imbunatatirea infrastructurii – pompe, furnizori s.a. – pentru a spori eficienta. La asta se adauga costul cu transportul si cu salariile personalului care tine legatura cu furnizorii de carburant, dar care se ocupa si de achizitia de anvelope si de alte aspecte ce tin de starea tehnica a flotei. Toate costurile sunt acoperite, si chiar se fac si economii importante, din diferenta dintre pretul motorinei din statia de incinta si cel al motorinei de la pompa, care este de cel putin 0,5 lei/l. Si, dat fiind si controlul mai bun, „cred in continuare ca statia de incinta este solutia cea mai eficienta pentru noi, mai ales ca facem in special transport national si distributie, deci masinile ajung des la sediu. Dar decizia depinde de fiecare firma in parte, de tipul de transport pe care il ofera, de cerintele clientilor s.a.“

Pret mai bun, dar mai ales control mai bun, cu statii de incinta
Dianthus are statie de incinta din 2009, dar inainte de asta folosea alte statii locale, iar scaderea costurilor a fost vizibila din prima, pretul fiind cu 8% mai mic decat la pompa.
In prezent, 60% din cantitatea totala de carburant folosita de firma pitesteana provine din Romania (majoritatea chiar din statia de incinta, deoarece camioanele au rezervoare de minimum 1.000 l, deci la curse scurte, pana in Cehia sau Germania, nu au nevoie sa mai alimenteze inainte de iesirea din tara), iar restul din strainatate.
Pentru statia de incinta aprovizionarea se face, cu doua cisterne proprii, de la toti marii jucatori de pe piata si, deoarece firma cumpara doar cu plata cash pe loc, beneficiaza de o reducere de cost.
Dianthus mai transporta uneori cu cisternele proprii si pentru alte firme mai mici din zona pentru ca, asa cum remarca directorul general Adrian Dinoiu, cei mai multi transportatori si-au luat in ultimul timp statii de incinta.
Avantajul acestora, in afara de pretul mai bun, este ca „putem face sa nu mai dispara restul de motorina din rezervor cand se face plinul, la intoarcerea din fiecare cursa. Mi-am asumat acest cost de stoc care este foarte mare mai ales la final de an, cand avem 150 de camioane in curte, toate cu plinul facut, deci ajungem la circa 300.000 l de motorina in rezervoare. Dar avem astfel un control mai bun si soferi mai disciplinati, deoarece stiu ca noi vedem diferentele. E drept ca se poate sa se fi disciplinat si pentru ca motorina s-a ieftinit. Pe de alta parte, din benzinarii se fura: dispareau banii de pe card, dar de alimentat erau alimentate alte masini. Si cand am vazut datele financiare si cresterea fantastica a costurilor am analizat fiecare cont si am vazut ca trei luni, in 2012, soferii au furat enorm folosind aceasta metoda.“

Statia de incinta se amortizeaza rapid si elimina orice posibilitate de frauda
Vio Trans Grup a achizitionat prima statie de incinta in 2012, cand avea circa 25 de camioane. „Am inceput timid, cu un bazin de 9.000 l, cu pompa mecanica, si avand ca furnizori societatile consacrate din domeniu, apoi ne-am marit volumul de carburant vrac si am ajuns sa avem un sistem foarte bine pus la punct, cu carduri si gestiune electronica“, explica directorul general al firmei, Viorel Angelescu.
Investitia initiala de aproximativ 6.000 de euro a fost amortizata in doua luni numai din diferenta de pret fata de motorina din statiile de alimentare, in conditiile in care se cumparau 8.000-9.000 l/saptamana.
In prezent firma are 63 de camioane si foloseste doua bazine subterane de 30.000 l fiecare, o pompa de distributie cu debit de 120 l/minut si un sistem de gestiune furnizat de Master Computer, bazat pe carduri. Alimentarile sunt urmarite aproape in timp real de personalul din departamentul tehnic, exista limite de alimentare de 800-900 l, iar paza si supravegherea video sunt asigurate non-stop, „deci se elimina posibilitatea de frauda“.
Investitia totala in echipamentele moderne folosite in prezent a fost de circa 25.000 de euro si s-a amortizat si ea foarte repede, in 4-5 luni, doar din diferenta de pret, astfel ca „recomand tuturor transportatorilor cu peste cinci camioane care pot sustine investitia si care au spatiu – deoarece trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru autorizare, dar bazinele mici, de 9.000 l, sunt supraterane, si in cazul lor autorizatiile se obtin foarte usor – sa apeleze la aceasta solutie, pentru ca se obtin economii formidabile.
O statie cu pompa nu foarte automatizata, cu un contor bun, costa circa 3.500 de euro, iar o firma cu cinci camioane alimenteaza cam 10.000 l/luna, ceea ce aduce un beneficiu de 1.000 de euro la o diferenta de pret de 0,4 lei/l fata de statiile de carburant – valoarea nu a fost niciodata mai mica. La o flota de cinci camioane managerul poate gestiona singur relatia cu furnizorii de motorina, nu are nevoie de un angajat special pentru asta, iar transportul cu cisterna poate fi contractat impreuna cu alte firme, pentru reducerea costurilor.“
Initial Vio Trans Grup avea un angajat care se ocupa de gestiunea combustibilului si de aprovizionare, dar automatizarea a facut ca timpul necesar acestor activitati sa se scurteze, astfel ca acea persoana este acum administratorul intregii incinte a firmei.

Articole similare