Deficitul de personal, dezinteresul tinerilor pentru un loc de munca in zona de transport si depozitare, dar mai ales competitia acerba venita din partea companiilor de transport si logistica din vest, acolo unde, in opinia multora, „inca umbla cainii cu covrigii-n coada“, sunt realitati ale pietei muncii din Romania. In acelasi timp, toate acestea reprezinta cele mai mari provocari pentru transportatori si logisticieni deopotriva, nevoiti sa se implice proactiv in recrutare si sa se foloseasca de toate resursele pe care le au la dispozitie pentru a-si atrage forta de munca.

Vremurile in care firmele puteau impune criterii de performanta pentru mentinerea unui angajat la locul de munca, fiind suficient personal dispus sa lucreze in depozit sau la volanul unui camion, au apus demult. Deficitul de personal este un subiect care apasa pe sectorul de transport si logistica, dar nu numai, de mai multi ani deja. La momentul de fata, migratia isi spune puternic cuvantul, Romania fiind tara cu cel mai mare procent de cetateni care traiesc in afara granitelor. De altfel, cel mai recent buletin publicat de Institutului National de Statistica la finalul lui august arata un declin cu 125.500 de persoane fata de 1 ianuarie 2018, pentru un total de 19,4 milioane de persoane, in timp ce, pe parcursul anului trecut, au emigrat in jur de 240.000 de romani. Romania are peste 30% din forta de munca apta peste hotare, fiind depasita numai de Bulgaria din acest punct de vedere. Cifrele se reflecta si in rata somajului, care arata ca avem printre cele mai scazute rate ale somajului din Uniunea Europeana. Din nefericire, acest lucru nu se datoreaza unei economii bazate pe productie, ci tocmai acestui fenomen de emigrare, dar si faptului ca avem, potrivit Eurostat, foarte multi cetateni care nu au muncit niciodata. Peste 200.000 de romani beneficiaza de ajutor social, potrivit ANOFM.
Reintorcandu-ne la transport si logistica, aceasta fluctuatie de personal se traduce prin camioane trase pe dreapta, contracte amanate sau chiar neonorate, probleme in depozite, investitii puse in asteptare. Nimic nou sub soare de aproape trei ani. De altfel, plecarea soferilor, a manipulantilor sau a stivuitoristilor presupune mari batai de cap pentru orice angajator, studiile efectuate pe marginea acestui subiect aratand faptul ca un om nou in companie presupune salariul celui care a plecat inmultit cu trei. Vorbim aici de costurile cu recrutarea, productivitatea muncii si eventualele oportunitati pe care compania respectiva nu le-a putut fructifica. Accentuarea crizei trebuie pusa in legatura directa si cu lipsa unui cadru optim, institutional, de pregatire in domeniile cerute de companii. Astfel, in timp ce salariile cresc in continuare, acest lucru fiind o realitate, costul mediu per angajat in mediul privat fiind majorat cu 50% intre 2013 si 2017, productivitatea (cifra de afaceri raportata la numarul de angajati) a avansat cu numai 25%. Daca in depozit cea mai mare parte din managerii intervievati de revista Tranzit au marturisit ca principala cauza pentru care oamenii isi dau demisia este salariul – banii primiti la final de luna – alaturi de, intr-un procent mai mic, flexibilitatea angajatorului legata de timpul de lucru si sarcinile de serviciu, in transporturi soferii sunt nemultumiti nu de venitul salarial, ci de discrepantele dintre castigul net pe cartea de munca si venitul neimpozabil din diurna. Alte probleme reclamate frecvent de soferi, pe care le-am aflat si la recentele intalniri intre sindicate si patronate organizate de revista noastra, se refera la neplata sumelor convenite (diurna plus salariu) atunci cand soferii produc unele pagube camionului voit sau din neglijenta, ori la o relatie nu tocmai buna pe care acestia o au cu dispecerii sau chiar cu patronii, in cazul firmelor mici, sau sunt legate de timpul de lucru si de sarcinile efective care nu corespund fisei postului (manipulare marfa). De cealalta parte, realitatea i-a facut mai empatici pe manageri in relatia cu angajatii lor, au inceput sa arate un grad mai mare de implicare in fata nevoilor pe care oamenii le au si implementeaza anumite strategii pentru ca acestia din urma sa se simta apreciati si implicati.

Cat de mult se mai folosesc platformele de recrutare
Dar pana sa ii pastreze in companie, primul hop pe care trebuie sa il treaca acesti manageri si directori de resurse umane este sa ii aduca pe posibilii angajati la un interviu. Pe langa anunturile postate pe platformele de socializare, Facebook fiind si cea mai des utilizata, alaturi de campanii pe cuvinte cheie (publicitate platita), companiile de transport si logistica apeleaza, in continuare, la firmele de recrutare. De altfel, criza de pe piata locala de forta de munca s-a transformat intr-o afacere extrem de profitabila pentru acest tip de companii, care si-au majorat afacerile la peste 4 miliarde de lei anul trecut, potrivit unui studiu realizat de specialistii KesyFin. De la inceputul anului, numai pe platforma BestJobs, unul din cele mai cautate site-uri de anunturi de recrutare, au fost publicate peste 3.200 de anunturi de la companii care cautau soferi, manipulanti si stivuitoristi. „Daca pentru joburile de manipulanti, stivuitoristi, si in general in mai toate domeniile din campul muncii, se observa o crestere a numarului de anunturi, pentru cele de soferi sunt intr-o usoara scadere fata de 2018“, remarca reprezentantii BestJobs, intr-un raspuns adresat revistei Tranzit. Cu toate acestea, candidatii din acest domeniu sunt foarte activi, „sofer” fiind chiar cel mai cautat cuvant cheie pana la momentul documentarii. „Asadar, avand in vedere interesul candidatilor pentru joburile de sofer, putem intui ca rata de succes a unui astfel de anunt este pozitiva.“ Pe o alta platforma de recrutare in schimb, respectiv eJobs, numarul de joburi pentru soferi a crescut cu aproximativ 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, din cele circa 1.200 de anunturi, aproape 500 au fost dedicate soferilor profesionisti, restul fiind pentru pozitiile de manipulant marfa si stivuitorist, anunturile fiind postate de un numar cumulat de 200 de firme de transport si logistica. „Este o categorie care are destul de mare cautare in randul candidatilor, in ciuda faptului ca vorbim despre un job destul de solicitant. In medie, un anunt de sofer are aproximativ 100 de aplicari, ceea ce reprezinta o rata de succes destul de mare“, potrivit lui Bogdan Badea, CEO eJobs Romania. Interesant este ca inclusiv pe aceste site-uri de recrutare se remarca o activitate frecventa a unor companii din afara Romaniei. Nu vorbim de filiale locale, ci chiar de sediile din strainatate ale unor logisticieni si transportatori, inclusiv companii straine de recrutare. Potrivit reprezentantilor BestJobs, pe langa acestea, cele mai multe anunturi sunt postate de companii cu sediul in Bucuresti. „Important de mentionat ar fi faptul ca acestea cauta soferi care accepta sa se relocheze, deoarece pentru majoritatea joburilor activitatea se desfasoara dincolo de granitele tarii. De partea cealalta, nord-estul tarii pare zona unde sunt cele mai putine anunturi de soferi, in timp ce intre celelalte regiuni putem observa ca nu exista mari diferente.“ In general, mai spun reprezentantii BestJobs, pretentiile companiilor care cauta soferi nu sunt exagerate, „seriozitatea fiind cel mai comun atribut urmarit de angajatori“. E de notorietate ca publicitatea prin intermediul comunicarii este cea mai eficienta cale pentru o companie de a-si convinge potentialul angajat ca este firma potrivita, insa prezenta brandului in mediul online este vitala, considera sursa citata. „Aceste aspecte sunt extrem de importante pentru brandul de angajator al oricarei companii, nu doar in aceste domenii. O campanie de recrutare de succes incepe in mediul online, pe platformele de recrutare, prin reclamele din social media etc., dar si in offline, iar ea nu trebuie sa se incheie in momentul in care candidatul este angajat.“
Manpower, un alt jucator important pe piata de recrutare din Romania, a publicat recent un studiu referitor la intentiile de angajare pentru ultimul trimestru al acestui an, in urma caruia a reiesit ca in transporturi, depozitare si comunicatii se regasesc cele mai pesimiste astfel de intentii. Efectul este pus insa pe faptul ca 2019 este an electoral. „Unele sectoare, precum transport, depozitare si comunicatii, comert cu ridicata si cu amanuntul si industrie prelucratoare, anticipeaza slabiri notabile ale intentiilor de angajare. Mai mult decat atat, viitoarele alegeri prezidentiale ar putea pune anumite afaceri si investitii in asteptare. Totodata, aceste efecte sunt specifice perioadelor in care se desfasoara alegeri”, dupa cum a declarat Nuno Gameiro, director regional Europa de Sud-Est al ManpowerGroup. Dintre toate regiunile analizate, cea mai slaba piata a fortei de munca este anticipata in sud-est, unde angajatorii se asteapta la scaderi de personal, raportand o Previziune Neta de Angajare negativa de -6%, cea mai slaba in trei ani. „In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, perspectivele slabesc in toate cele 10 sectoare de activitate, incluzand un declin puternic de 22 puncte procentuale in sectorul transport, depozitare si comunicatii, precum si in sectorul industrie prelucratoare de 21 puncte procentuale“, se mai arata in raportul publicat de ManpowerGroup.

Cati respecta obligatia de a scoate posturile la concurs prin ANOFM?
De partea cealalta, a institutiilor statului, organismul care gestioneaza locurile de munca vacante este Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Potrivit legii privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (Legea nr. 76/2002), angajatorii au obligatia „de a comunica agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in a caror raza isi au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora.” (art. 10 alin. 1).“ Desi amenda este intre 3.000 si 5.000 de lei, nu toate firmele se inghesuie sa declare catre ANOFM posturile disponibile. Astfel, circa 10% din totalul controalelor efectuate de inspectorii ANOFM in 2018 s-au lasat cu sanctiuni, cele mai multe dintre ele fiind avertismente, in timp ce pe primele sase luni din 2019 au fost realizate circa 6.000 de controale, cu 29 de amenzi date si aproape 1.400 de avertismente. Revenind la locurile de munca pe codurile CAEN de transport si logistica, statisticile Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca arata ca anul trecut au fost declarate 12.326 de posturi vacante pe toate cele trei coduri care au legatura cu domeniile: 4941, 5221, 5229. Din totalul locurilor de munca declarate de catre angajatori ca fiind vacante in primul semestru al anului, reiese ca cele mai cautate posturi au fost pentru pozitiile manipulant marfuri (8.928 de locuri), sofer autocamion/masina de mare tonaj (7.059 de locuri), sofer de autoturisme si camionete (5.602 de locuri) si stivuitorist (1.155 de locuri). De altfel, referitor la acestia din urma, Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune, Instalatiilor de Ridicat (ISCIR), organismul care certifica viitorii stivuitoristi, afirma ca pe primul semestru din 2019 au fost declarate admise la examenul de autorizare 9.057 de persoane. Asta in timp ce in ultimii trei ani numarul celor care obtin brevetul de autorizare este in continua crestere, de la 15.790 in 2016 la 19.598 in 2018. Exista insa si un fenomen invers, persoane care au fost autorizate pentru aceasta meserie in alte tari, atat din UE, cat si non-UE, si care au cerut ISCIR recunoasterea documentelor. Raspunsurile, mentioneaza ISCIR, „au facut trimitere la respectarea legislatiei in vigoare pe teritoriul Romaniei“.

Cat castiga un sofer pe cartea de munca
Daca in Europa vorbim de salarii de la 1.000 de euro in sus, in tara salariul mediu net pe care il poate avea un stivuitorist in Bucuresti, cu unul-doi ani experienta, este de circa 2.300 de lei, potrivit datelor centralizate de Paylab.ro, comparator de salarii lansat de eJobs. Salariul este insotit si de un pachet de beneficii care poate cuprinde: transport gratuit, tichete de masa, abonament la sala de fitness, dar si un program flexibil de lucru. Cel mai mare salariu mediu net il au stivuitoristii din zona de vest a tarii – Timisoara, cu 2.448 de lei, si din nord-vest, la Cluj, unde salariul este de 2.373 lei, mai mare cu aproximativ 5% decat in Bucuresti. Ceva mai mici sunt castigurile stivuitoristilor din centrul tarii, dar si a celor din zona de sud a tarii, care primesc pentru munca lor 2.199 de lei, respectiv 2.163 de lei, mai arata sursa citata. In zona de sud-est a tarii, salariul este de 1.860 de lei, cel mai mic din tara. Aceeasi platforma a facut un studiu pe baza anunturilor publicate pe site si in ceea ce priveste salariile soferilor profesionisti. Astfel, un sofer de camion in Bucuresti castiga, in medie, 2.560 de lei. In Moldova, mai exact in judetele Iasi, Suceava, Vaslui si Bacau, salariul mediu ajunge la 2.613 lei, similar cu judetul Constanta, unde soferii profesionisti au un salariu de 2.528 de lei. In Oltenia, salariul mediu creste putin, ajungand la 2.617 lei, si continua creasca inspre regiunea centrala a tarii si cea de vest, unde ajunge la 2.777 de lei. Cele mai mari salarii le au soferii de camion din nord-vest, acolo unde media este de 3.063 de lei – judetele Cluj, Satu Mare, Maramures si Bihor. In strainatate, in schimb, potrivit aceleasi surse, un sofer profesionist in afara spatiului UE (Bosnia-Hertegovina) ajunge in medie la 1.980 de lei net, in timp ce in Croatia salariul pe cartea de munca se situeaza la circa 3.545 de lei net.
Cele mai mari salarii le au soferii din constructii, care ajung la 3.500, chiar 4.500 de lei, datorita scutirilor de taxe pe venit si contributiilor la CAS, obtinute de patronatele din constructii de la Guvern, cu scopul de a readuce in tara forta de munca din domeniu. De aceste salarii beneficiaza insa si soferii de basculante sau alte vehicule inregistrate pe firme cu cod CAEN de constructii.

Cati soferi profesionisti are Romania
La finalul lunii august, potrivit statisticii oficiale emise de Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor la solicitarea Tranzit, in Romania detineau permis de conducere Categoria C 1.300.090 persoane, Categoria C+E – 1.034.374 de persoane, iar Categoria D, 346.495 de persoane. Potrivit ARR, doar 319.408 soferi profesionisti detin, insa, card tahograf.
Statistica DRPCIV ne mai spune ca in primul semestru din 2019 au obtinut permisul de conducere Categoria C 13.656 de persoane. Datele mai arata cateva lucruri interesante, si anume ca tinerii sunt atrasi de aceasta meserie, varsta cu cele mai multe examinari fiind de 22 de ani, insa avem si extreme: la barbati au existat persoane de 81 de ani care au obtinut permisul, in timp ce pentru femei varsta maxima la care au fost declarate admise a fost de 56 de ani. Bucuresti, Dolj, Suceava si Bacau sunt judetele unde se inghesuie cei mai multi candidati pentru obtinerea permisului de sofer profesionist, in timp ce la polul opus, cele mai putine examinari au loc in Iasi, Covasna, Calarasi si Ilfov. La nivel de atestate, exista circa 200.000 de detinatori, insa multi conducatori auto detinatori de atestate romanesti nu mai lucreaza la companii din Romania, s-au angajat la multinationale vestice.

Ce metode inventive folosesc transportatorii
In batalia pentru recrutare companiile de transport s-au adaptat si au devenit proactive, organizand campanii de recrutare in diferite zone din tara, iar anunturile le posteaza pe diferite canale media. Rata de succes este mult mai mare decat pe platformele clasice de recrutare online, spun reprezentantii firmelor chestionate. Este si cazul afacerii de familie Logistic Ro Tir din Sibiu, care continua sa publice anunturi de angajare pe site-uri specializate, asa cum sunt eJobs si BestJobs, sau site-uri de anunturi – Publi24 – insa se foloseste si de campanii audio, la radiourile regionale (circa 10-12/an), prin intermediul carora organizeaza interviuri zonale. Iar strategia este una de succes, in weekend prezentandu-se la interviu in jur de 40 de candidati, din care sunt selectati maximum 20, exact cat este nevoie. „Alegem un post sau doua din cele regionale, unde dam anunt cu doua saptamani inainte de a organiza interviuri pentru angajare soferi. Ne prezentam la locatia stabilita cu un autocar si cu un camion, alaturi de o echipa formata dintr-un trainer si un responsabil de resurse umane. Soferii care se prezinta la interviu sunt supusi unei probe teoretice, ce consta din intrebari puse la examenul pentru obtinerea atestatului, apoi se trece la partea de aptitudini: sofat, andocat marfa, cuplarea/decuplarea semiremorcii“, explica managerul companiei, Ciprian Cristea. Mai departe, cei selectati sunt impartiti in doua categorii, cei care pleaca direct in cursa si cei care mai urmeaza un program scurt de pregatire. Ciprian Cristea mai spune ca in ultimul an fluctuatia a scazut, angajarile facandu-se, cu precadere, pentru dezvoltarea parcului datorita unor contracte nou intrate in portofoliul companiei. Nu in ultimul rand, exista si o alta categorie de soferi, cei angajati prin recomandarea venita din partea actualilor soferi, motiv pentru care acestia din urma primesc un bonus de 300 de euro in cazul in care colegul sau nou intrat ramane in firma.
In cazul companiei oradene KSC Transport, 90% din soferii nou-angajati sunt recrutati prin intermediul Facebook. Compania a preferat sa fie transparenta si sa se foloseasca de aceasta metoda de recrutare, asumandu-si deschis eventualele critici. „Bineinteles ca moderam comentariile, insa numai pe cele injurioase sau fara motive, in rest, nici cele negative nu ne deranjeaza. Ba chiar avem soferi sau fosti soferi care vin cu contraargumente la cele postate de alti soferi la anunturi“, explica Gheorghe Moldovan, Business Development Manager KSC. Strategia companiei este de a promova aceste anunturi, iar rezultatul se vede destul de rapid, dupa cum mai remarca oficialul, in cele zeci de telefoane sau e-mailuri pe care responsabilii de recrutare le primesc zilnic.
Nu la fel procedeaza Kraft Logistic din Sighisoara, care isi foloseste bunul renume prin intermediul actualilor angajati si astfel reuseste sa nu aiba probleme foarte mari cu fluctuatia de personal. In plus, administratorul firmei, Ironim Dangulea, a fost intotdeauna adeptul promovarii si formarii tinerilor in aceasta meserie si nu numai. Acesta este si motivul pentru care a fost incheiat un parteneriat cu o scoala de soferi din judet. „Daca nu in fiecare luna, atunci cu siguranta la doua, trei luni iau un incepator pe care il formez. Ramane, nu ramane, asta este. Stiu firme care acum doi-trei ani scriau inca mare si gros «cel putin un an experienta», iar acum sunt bucuroase daca merge cineva sa le bata la usa“, explica Ironim Dangulea filosofia sa. La o flota de 100 de camioane, Kraft are angajati circa 250 de soferi, o cifra suficienta, marturiseste managerul, care crede ca aceasta criza de personal este de fapt „o gogoasa umflata artificial. Daca unui sofer ii arati respect si seriozitate, nu ai cum sa duci lipsa. Eu nu tin pe nimeni obligat, cine vrea este liber sa plece, insa avem oameni stabili. Spre exemplu, de la Constanta avem un grup de peste 30 de tatari si turci, sunt extraordinari. Din Teleorman avem un nucleu foarte puternic, de la Craiova la fel, plus multi de aici, de la noi, din Ardeal.“ Extracomunitarii au reprezentat o solutie luata in calcul de administratorul muresan, dar a ajuns la concluzia ca este prea complicata pentru a fi pusa in practica. Ironim Dangulea se refera strict la cheltuielile pe care le ai cu acesti soferi, care nu se justifica la un salariu similar cu cel oferit unui conational, pentru ca „daca ii dai, sa zicem, 1.500 de euro, atunci nu sta, iar daca ii dai acelasi venit, atunci de ce l-as aduce?“
Tot calea parteneriatului cu scolile de soferi a ales-o si compania Mega Trucking din Timisoara, proiectul este insa unul mai amplu decat in cazul Kraft si presupune achitarea cursurilor de scolarizare pentru cei care vor sa obtina categoria C+E. Cei mai multi nou-intrati in bransa provin din zona de est si cea de sud a Romaniei: Bacau, Onesti, Craiova. „Scolile de soferi se ocupa de recrutare si cand strang destui candidati, minimum 20, atunci organizam interviurile acolo, la ei. Stam de vorba, incercam sa ne cunoastem mai bine si, in functie de discutii, mergem mai departe“, afirma Alexandru Gemanariu. In prezent, Mega Trucking beneficiaza de aportul a circa 700 de soferi, insa calitatea profesionala, dar mai ales umana a celor nou-veniti lasa destul de mult de dorit, dupa cum mai spune acelasi oficial. „Nu sunt seriosi si nu isi asuma raspunderea.“ Legat de platformele online, acolo unde „reactioneaza oameni nemultumiti“, compania prefera sa nu se expuna, astfel ca singura metoda de angajare, in afara celei mentionate mai sus, este de a atrage forta de munca prin intermediul reclamei facute de actualii soferi.
Platformele de social media nu sunt o solutie nici pentru KBS Sped din Covasna, care prefera metoda anuntului clasic in ziarul local. Compania de transport condusa de Albert Szasz publica periodic anunturi de recrutare in ziarele locale din Odorheiu Secuiesc si Sfantul Gheorghe. Asta pentru ca soferii sai vin acasa la fiecare doua saptamani si ar fi complicat sa aduca oameni din judete mai indepartate. Insa acest lucru nu garanteaza succesul. „De trei ani avem cel putin un camion tras pe dreapta timp de 3-4 luni/an din lipsa de soferi. Anul acesta am angajat cinci oameni in total, din care a ramas doar unul. Dam anunturi si la ANOFM. Problema e in iunie, iulie si august, cand toata lumea vrea sa intre in concediu si nu avem soferi de rezerva.“
Nu in ultimul rand, All Cargo Expres se foloseste de platformele de recrutare online, acolo unde posteaza anunturi vizibile timp de doua saptamani, o luna, si unde, dupa cum remarca managerul executiv Iulian Raducan, „din totalul aplicantilor, doar pe 15-20% reusim sa ii angajam. Nu angajam incepatori. De regula, 80% din cei cu care intram in contact telefonic vin si se angajeaza. Aici avem un test de conducere scurt, cuplare/decuplare, parcare la rampa, iar apoi soferul nou-venit este monitorizat mai atent in primele doua luni.“ Iulian Raducan mai spune ca fluctuatia in randul soferilor din companie este mai mare in cazul acestora nou-angajati, multi dintre ei facand parte din asa numita categorie de „soferi plimbareti“.