De la o simpla „stire”, cum au considerat-o unii transportatori atunci cand am scris prima oara, in noiembrie 2014, despre legea salariului minim din Germania, pana la primele amenzi a trecut mai bine de un an. Intre timp cele mai multe solicitari ale oficialilor germani s-au transformat in „controale de fond”, majoritatea transportatorilor cu flote mari din Romania primind deja solicitarea de a pune la dispozitia Vamii Germane date doveditoare pentru toti soferii din firma care au efectuat curse cu puncte de incarcare sau descarcare din/in aceasta tara, ca sunt platiti cu salariul brut minim de 8,5 euro/ora, pe ultimele trei sau chiar patru luni.
Oficiul de control financiar al muncii la negru (Finanzkontrolle Schwarzarbeit – FKS) din cadrul Administratiei Vamii Germane ne-a declarat, prin purtatorul sau de cuvant, ca aceste „controale de fond”, cum le-am numit noi, nu au rolul de a face o „analiza de piata”, ci au apelat la astfel de verificari, care includ si solicitarea numelor si adreselor beneficiarilor, pentru care au efectuat cursele de transport, doar pentru ca vor sa vada daca sunt case de expeditii sau firme de logistica din Germania care lucreaza in mod repetat cu firme care nu indeplinesc MiLoG. Si asta pentru ca legea germana prevede sanctiuni mai dure pentru cei care nu au grija sa verifice ei insisi daca subcontractorii lor pentru servicii de transport indeplinesc sau nu MiLoG decat pentru angajatorii care nu isi platesc soferii corespunzator.
Luna trecuta FKS a anuntat si bilantul activitatii de control pe 2015: au fost verificate 3.400 de companii din domeniul transporturilor, expeditiilor si logisticii. In total, 29.898 de persoane, atat din Germania, cat si din strainatate, FKS precizand ca oficiul sau de statistica nu tine cont de nationalitatea persoanelor verificate.
Si, cum avem cunostinta de multe controale initiate printre companiile de transport din Romania, dar niciuna dintre acestea nu ne-a mentionat ca a primit si un raspuns oficial de la autoritatea germana, am fost curiosi daca exista vreun termen, dupa trimiterea tuturor documentelor cerute, in care autoritatea germana sa emita o rezolutie prin care sa certifice ca firma controlata a respectat MiLoG sau nu. Oficialii Vamii Germane ne-au precizat insa ca nu exista obligatia legala ca autoritatea germana sa ofere un raspuns companiilor controlate privind rezultatul verificarii documentelor. Nici durata unui control nu este precizata, cu atat mai mult cu cat uneori firmele, mai ales cele din strainatate, nu trimit toate documentele solicitate in termenul solicitat, ceea ce face ca autoritatea germana sa repete cererea.
Cea mai spinoasa problema pentru transportatorii romani ramane posibilitatea de a lua in considerare diurna in calculul salariului minim. Potrivit informatiilor publicate pe website, din „diurna” primita de lucratorii aflati in delegatie in Germania trebuie scoase sumele care i se dau angajatului pentru cazare sau masa, restul – ceea ce compenseaza angajatul pentru ca trebuie sa calatoreasca – fiind acceptat la calculul salariului minim. Problema este ca legislatia din Romania nu prevede clar cat din diurna este pentru ca angajatul sa-si acopere mesele, fiind mentionat doar un plafon maxim deductibil. Pe de alta parte, faptul ca diurna se acorda, in mare parte, pentru acoperirea cheltuielilor de masa, este recunoscut de practica de control a ANAF, inspectorii considerand nejustificata acordarea de diurna intreaga atunci cand angajatul beneficiaza de cazare care include si mic dejun. La fel, atunci cand angajatul face dovada costului mesei servite la restaurant, valoarea facturii de la restaurant trebuie scazuta din diurna.
Ne vom apleca mai in detaliu asupra acestei analize in cadrul uneia dintre conferintele pe care revista Tranzit le va organiza pe 21-22 aprilie cu ocazia ExpoTranzit, de la Cluj-Napoca. Pana atunci, un lucru este clar: dupa o perioada de declin care a urmat deschiderii granitelor in interiorul UE, administratia vamala germana isi creste acum numarul de angajati. Anul trecut au fost formati 320 de noi inspectori vamali, pana in 2019 numarul urmand sa creasca pana la 1.600. Si poate chiar mai mult. Deoarece, dupa misiunea controlului MiLoG, vamesii germani revin la „ocupatia de baza”, cea de control la frontiere, despre care se vorbeste tot mai des in Austria si Germania din cauza refugiatilor.
