Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

MT solicită din nou sprijinul asociaţiilor patronale în documentarea atacării Pachetului Mobilitate la CEJ

Ministerul Transporturilor (MT) solicită încă o dată contribuţia asociaţiilor patronale pentru documentarea dosarului pe care Agentul guvernamental îl pregăteşte în vederea atacării la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a Pachetului Mobilitate 1. Informaţiile aşteptate de la transportatori ar ajuta la formularea unui răspuns cât mai cuprinzător în fundamentarea poziţiei României pentru cele 3 acţiuni în anulare care vor fi introduse împotriva Pachetului. Asociaţiile patronale trebuie însă să se mobilizeze cu un răspuns rapid, până pe 4 septembrie 2020.

Reprezentanţii transportatorilor sunt rugaţi, aşadar, să susţină cu informaţii concrete modul în care adoptarea unor restricţii suplimentare – prohibiţia la cabotaj, întoarcerea vehiculului în ţara de stabilire şi obligaţia întoarcerii şoferilor la 4 săptămâni în statul în care întreprinderea îşi are sediul sau la locul lor de reşedinţă – ar putea fi considerate măsuri ce nu ţine seama de situaţia economică a firmelor din domeniu, mai ales în contextul pandemiei Covid-19. De asemenea, se solicită explicaţii suplimentare care să susţină existenţa unor posibile discriminări – tarife sau condiţii de transport diferite – în funcţie de originea/destinaţia produselor.

Transportatorii sunt rugaţi să contribuie cu răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Care este grupul discriminat prin măsurile contestate – cabotaj, obligativitatea întoarcerii camionului şi a şoferilor – şi în ce sens acestea creează condiţii mai dezavantajoase în defavoarea acestei categorii faţă de restul destinatarilor normei? Deşi naţionalitatea nu este criteriul direct în funcţie de care cele două categorii se diferenţiază, care sunt motivele pentru care, în mod obiectiv, pentru operatorii stabiliţi în anumite state măsura este mai dezavantajoasă?
  2. În ce sens obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni nu este justificată prin raportarea la problema societăţilor tip căsuţă-poştală?
  3. Este constituirea firmelor tip căsuţă-poştală o practică răspândită în România?
  4. Din perspectiva eficientizării controlului, ce măsuri mai puţin restrictive ar fi putut fi prevăzute? (pentru întoarcerea vehiculului şi cabotaj)
  5. Cum vor fi afectate concret firmele româneşti de măsura întoarcerii camionului şi de restricţionarea cabotajului? Ce procent din total este reprezentat de întreprinderile mici, care ar fi cel mai afectate de această măsură?
  6. Cât reprezintă operaţiunile de cabotaj din totalitatea operaţiunilor de transport realizate de un cărăuş român? Cum va afecta operatorii din România măsura limitării suplimentare a cabotajului, din perspectiva costurile?
  7. Diminuarea marjei de profit ca urmare a creşterii costurilor de operare ar putea cauza eliminarea de pe piaţă a unui număr semnificativ de întreprinderi? În această ipoteză, în ce măsură ar afecta nivelul de trai sau ocuparea forţei de muncă? Există date în acest sens, precum şi care să susţină existenţa riscului migraţiei şoferilor profesionişti în vest?
  8. În ce măsură obligativitatea întoarcerii camionului la 8 săptămâni va creşte numărul de curse goale? Dar referitor la creşterea poluării?

De asemenea, pentru interzicerea efectuării perioadei de odihnă săptămânală în cabina vehiculului ar trebui identificate elemente suplimentare, concrete, pentru a fundamenta concluzia introducerii unei discriminări pe criteriul naţionalităţii.

Special pentru măsura detaşării, MT mai este rugat de Agentul guvernamental să furnizeze o evidenţă a operaţiunilor de transport care, conform noilor prevederi, vor fi supuse regimului detaşării şi în ce condiţii.

Chiar dacă solicitarea MT este adresată cu precădere asociaţiilor patronale, toţi cei care doresc să contribuie activ şi să pună umărul la documentarea dosarului pentru CEJ, sunt rugaţi, în următoarele 3 zile, să trimită informaţii utile către Direcţia Transport Rutier din cadrul MT.

Articole similare

Ad