Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, intenționează să modifice legislația în domeniul ocupării forţei de muncă astfel încât persoanele care au doar patru clase să poată participa la mai multe categorii de cursuri de formare pentru a-şi putea găsi mai uşor un loc de muncă.
Decizia ministrului vine în contextul în care, anul trecut, din aproximativ 170.000 de dosare de ajutor social, în cazul a 2063 a fost încetată plata, persoanele refuzând un loc de muncă propus în urma procesului de mediere dintre angajaţi şi angajator desfăşurat la nivelul unei agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. În anul 2020 au fost înregistrate 700 dosare încetate, număr mai redus în situaţia pandemiei Covid, potrivit Agerpres.
„Am în lucru propunerea de a modifica legislaţia astfel încât persoanele cu 4 clase să poată participa la mai multe categorii de cursuri de formare. Am cerut să mă văd cu aceşti oameni care refuză locul de muncă. Funcţie de concluzii, mă gândesc la noi soluţii de sprijin. Este mult de muncă şi aici“, a scris Violeta Alexandru.
Potrivit sursei citate, perioada în care persoana primeşte o indemnizaţie de şomaj trebuie să fie cât mai scurtă, iar oamenii trebuie ajutaţi să îşi găsească cât mai repede un loc de muncă.
„Din păcate, puţini apelează la AJOFM-uri. Instituţia nu este astăzi un actor important în această piaţă. Ar merita. Voi face şi eu o simulare. Revin“, a subliniat Violeta Alexandru. Oficialul a amintit că refuzul unui loc de muncă sau al participări la cursuri de formare profesională oferite de AJOFM-uri încetează dreptul la ajutor social, iar o nouă cerere de ajutor social se poate transmite după 12 luni.
Potrivit ministrului Muncii, cele mai multe sistări ale plăţilor – plăţi care atrag după sine interzicerea primirii de ajutor social de către aceste persoane apte de muncă pentru următoarele 12 luni – au fost la Dolj (11.070 ajutoare sociale, 6,76% rata şomajului), Botoşani (2960 ajutoare sociale, 2,47% rata şomajului) şi Buzău (9340 ajutoare sociale, 6,46% rata şomajului).
Sunt însă judeţe în care principiul stabilit în lege nu funcţionează astfel încât „oamenii se obişnuiesc să fie dependenţi de ajutorul social şi nu depun eforturi pentru a muncii“, a mai scris Violeta Alexandru.
Aceasta a menţionat că una dintre explicaţiile pentru această situaţie ar fi aceea că procesul de comunicare între instituţiile implicate presupune un schimb greoi de documente: cererile pentru ajutor social se depun la primărie, care declanşează ancheta socială şi stabileşte eligibilitatea pentru acordarea ajutorului social. AJPIS-urile fac plata ajutorului social şi trimit lunar, în format electronic, în termen de 5 zile de la primirea situaţiilor de la primar, la AJOFM şi la ITM lista persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social. În termen de 5 zile, AJOFM şi ITM trimit înapoi la AJPIS situaţia nominală cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor social care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu cele care au plecat cu contract de muncă în străinătate/au refuzat un loc de muncă oferit/participarea la cursuri de formare profesională.
Pe de altă parte, o altă explicaţie ar fi, în opinia ministrului, faptul că AJOFM-urile nu se străduiesc suficient ca să găsească locuri de muncă acestor persoane care, în proporţie de peste 80% au 4 clase.
