Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Ponderea internaționalului pentru flota cehă, mult mai mică decât a vecinilor

CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) a publicat recent două analize realizate în 2019, în colaborare cu cabinetul Visemont, despre activitatea flotei cehe și a celei slovace de transport internațional de marfă pe distanțe lungi. Punând în paralel informațiile obținute, remarcăm mai ales ponderea diferită pe care transportul internațional o reprezintă în totalul activității flotelor – 42,7% în cazul Cehiei și 81,8% în cazul Slovaciei – costurile ceva mai mari cu șoferul în Slovacia – 28.126 de euro/an, față de 26.444 de euro/an în Cehia – și costul/km aproximativ similar.

Cehia se apropie de Germania mai degrabă decât de alte țări central- și est-europene și în ceea ce privește transportul, ca și în multe alte sectoare economice, iar flota sa a atins în câțiva ani un grad de maturitate pe care de obicei îl întâlnim doar la statele din UE15. De exemplu, spre deosebire de vecinii din Slovacia, Ungaria sau Polonia, cehii nu sunt specializați atât de mult pe internațional, unde volumele scad considerabil de la un an la altul (de la apogeul atins în 2013 și consemnat în studiul CNR din 2015, flota cehă a pierdut aproape 60% din volumele de la internațional, mai ales din cauza costurilor mai mari și lipsei de șoferi, ajungând în 2018 la 17.530 de milioane t-km, față de 23.543 de milioane t-km la intern, pornind de la 35.129, respectiv 15.748 de milioane t-km în 2008). Iar activitatea internă are un loc tot mai important de la un an la altul, crescând cu 4%/an după criza economică din 2008.

Slovacia în schimb a profitat de poziția geografică similară, la intersecția dintre marile piețe de consum din Europa de Vest și centrele de producție din Europa Centrală și de Est, pentru ca firmele să se axeze începând din 2000 mai ales pe transport internațional, atât în est, cât și în vest, având avantajul costurilor mai mici decât ale vecinilor austrieci, germani sau chiar cehi, și fiind în topul european din punct de vedere al volumelor de transport.

Activitatea la intern a flotei slovace stagnează de circa 10 ani (în 2008 volumul era de 6.319 milioane t-km, mai puțin de jumătate din volumul flotei cehe, iar în 2018 de 6.477), dar cea de la internațional crește în medie cu 2,4%/an, de la 22.957 de milioane t-km în 2008 la 29.109 în 2018, deși din 2016 încoace se văd și aici semne de stagnare, mai ales din cauza costurilor cu șoferii, care au crescut cu 13% din 2012 în 2018, și cu taxele de drum, care aproape s-au dublat în același interval.

Legăturile cu Germania și consumul intern mare, determinante pentru flota cehă

Pentru operatorii cehi transportul internațional reprezintă doar 42,7% din activitatea lor totală, față de 81,8% în Slovacia, 65,8% în Ungaria și 63,7% în Polonia. Iar dintre tipurile de curse internațional cele terță-țară sunt, de asemenea, mult mai mici decât în țările vecine. Cu alte cuvinte, legătura strânsă cu economia Germaniei și cererea internă mare se traduc fidel în aceste statistici referitoare la transportul rutier de mărfuri. Pentru slovaci transportul terță-țară deține aproape 40% din volumele de la internațional, ceea ce arată prezența lor semnificativă în Europa fără să se bazeze pe volumele de comerț generate de propria lor țară.

Fiind vorba de țări cu suprafață foarte mică (Cehia 78.864 km2, iar Slovacia 49.000 km2), media unei curse interne este de 53 km, respectiv 50 km, în timp ce media unei curse internaționale este de 517 km, respectiv de peste 600 km.

Cehia este o țară relativ închisă pentru transportatorii străini, astfel că operațiunile de cabotaj reprezintă doar 1% din transportul realizat pe teritoriul ei, cu 199 de milioane de t-km în 2018, față de 75 de milioane t-km în 2008. Și în cazul Slovaciei, deși volumele de cabotaj realizate de alte flote pe teritoriul său sunt în creștere din 2008 încoace, cantitățile rămân nesemnificative din punct de vedere statistic și nu ajung nici la 2% din totalul de mărfuri transportate aici, adică 99 de milioane t-km în 2018.

În ceea ce privește cabotajul realizat de flota cehă, acesta a reprezentat 1,1% din totalul activității sale, cu 464 de milioane t-km, față de 293 în 2008 și 1.371 în anul de apogeu 2014. Principalele țări în care cehii fac cabotaj sunt Germania, cu 317 milioane t-km în 2018, și Franța, cu mult mai puțin, 44 de milioane t-km. În ambele țări tendința a fost similară de creștere până la un maxim în 2013-2014 și apoi de scădere semnificativă. Într-un top european realizat în funcție de procentul reprezentat de cabotaj în totalul activității flotei naționale, Cehia este cu mult în spatele celorlalte țări estice, pe locul al 17-lea.

Cât despre cabotajul realizat de flota slovacă în alte țări, acesta reprezintă 3,5% din volumele sale totale în 2018, iar ca număr de tone-km a crescut de cinci ori în 10 ani, ajungând în 2018 la 1.263 de milioane t-km. Principala țară unde slovacii fac cabotaj este tot Germania, cu 411 milioane t-km, urmată de Franța, cu 288 de milioane t-km. În ambele țări rata de creștere a fost mai mare decât rata medie de creștere a cabotajului realizat de slovaci, cu 30,75%, respectiv 23,94%, față de 16,93%. Slovacii fac tot mai mult cabotaj și în țările vecine, mai ales în Austria și Cehia, unde flotele autohtone pierd teren din cauza costurilor mari de exploatare. În concluzie, Slovacia are unele dintre cele mai mari volume de cabotaj dintre toate flotele din UE.

Salariul minim brut pentru un șofer ceh era în 2019 de 646 de euro/lună…

Prima convenție colectivă ne-obligatorie din transportul rutier de marfă a fost folosită în Cehia în 2013-2017, iar a doua a fost semnată în 2017 pentru 2018-2020, este obligatorie și presupune în plus necesitatea de a preciza calculul orelor de muncă, valorile indemnizațiilor de deplasare, limitarea numărului de ore suplimentare ș.a.

În 2013, salariul minim în Cehia era de 520 de euro pentru o lună completă de muncă sau de 3,11 euro/oră, iar la 1 ianuarie 2020 salariul lunar brut a fost stabilit la 568,71 de euro sau 3,40 de euro/oră, pentru 40 de ore lucrate pe săptămână.

Dreptul muncii prevede opt niveluri de salariu minim, în funcție de care acesta este majorat. Șoferii profesioniști care conduc vehicule de peste 3,5 t se încadrează la nivelul 3 și au dreptul la un salariu minim de 646 de euro brut pe lună în 2019 sau de 693 de euro în 2020, dar din cauza situației de pe piața muncii cei care lucrează în regiunea Praga primesc aproape 1.000 de euro/lună și există și alte regiuni în care salariul lor este peste cel minim pe ramură, astfel că CNR ia în calcul o medie de aproape 830 de euro/lună.

La acesta se adaugă indemnizațiile de deplasare care au fost calculate de CNR la o medie de 1.095 de euro/lună pentru un șofer care lucrează doar la internațional și face o combinație de curse scurte, medii și lungi. Valoarea indemnizațiilor de deplasare este stabilită prin Codul Muncii, depinde de țara unde își petrece șoferul ziua și noaptea și este cuprinsă între 35 de euro/zi (pentru Bulgaria, Croația, Ungaria, Macedonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia) și 60 de euro/zi (pentru Norvegia).

Salariile fixe sunt adesea completate de prime pentru vechime sau pentru condus economic, care constituie un al 13-lea salariu. Iar cei care acceptă să lucreze în Ucraina, Rusia sau Balcani, în țări considerate dificile, cer un salariu fix de până la 1.363 de euro/lună.

Cota unică de impozit pe venit este de 15%. Baza de impozitare este salariul brut la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator, cunoscut sub numele de „superbrut“, rotunjit la 100 de coroane cehești. În plus, fiecare angajat are dreptul la un credit fiscal lunar de 80,63 de euro care urmează să fie dedus din valoarea impozitului calculat utilizând cota unică.

Din 2014, o lege nouă a modificat principiul taxei unice și a instaurat o majorare de 7% pentru veniturile lunare ce depășesc 5.094,89 de euro pentru 2019 și 5.427,70 de euro pentru 2020.

Cotizațiile sociale au fost modificate puțin în iulie 2019, iar în al doilea semestru din 2019 și în 2020 acestea s-au ridicat la 33,884% pentru angajator și la 11,000% pentru angajat, după ce în 2015 a fost anulat pilonul al doilea al pensiei de vârstă.

… iar pentru un slovac, de 624 de euro/lună

În Slovacia o primă tranșă din venitul anual, de până la 3.937,35 de euro pentru venituri ce nu depășesc 20.507 euro/an, nu este supusă impozitului pe venit. În caz contrar suma neimpozitată se calculează ca diferență între 9.064,09 euro și un sfert din venitul impozabil.

La 1 ianuarie 2020, salariul lunar brut minim în Slovacia era de 580 de euro. În absența unei convenții colective sectoriale, legea acestei țări prevede clasificarea salariilor în funcție de gradul de dificultate a muncii și/sau de gradul de responsabilitate, și conform acestor două criterii salariul minim este multiplicat cu un anumit coeficient. Există șase niveluri de responsabilitate, iar șoferii profesioniști sunt la nivelul 2, primind cel puțin de 1,2 ori salariul minim, adică măcar 624 de euro brut pe lună în 2019, 696 în 2020 și 768 în 2021.

Indemnizațiile de deplasare depind de țara unde petrece șoferul ziua și noaptea și sunt cuprinse, pentru Europa, între 36 de euro/zi (în Bulgaria) și 53 de euro/zi (în Irlanda). Iar pentru șase ore petrecute într-o țară indemnizația zilnică se împarte la doi. Ca și în celelalte state europene, indemnizațiile nu sunt supuse impozitării sau taxării.

Șoferii cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată primesc un salariu fix lunar timp de 12 luni, la care se adaugă indemnizațiile zilnice. Salariile fixe înglobează diverse prime (pentru condus economic, de Crăciun ș.a.). În plus, conform declarațiilor șoferilor intervievați, ei pot ajunge la o primă de aproape 500 de euro/an dacă acceptă trasee dificile, spre sudul Europei, Balcani sau spre Elveția, și când au o rată foarte mică de accidente, și aceasta se plătește de obicei o dată pe an, înainte de sărbătorile de iarnă.

Totuși, aproape 30% dintre șoferi intervievați, și care lucrează adesea pentru firme mari, declară că primesc indemnizații/km, în funcție de volumul de activitate, de 11-12 eurocenți/km pentru primii 12.000 km/lună și de până la 15 eurocenți/km pentru kilometrii până la 14.000 km. Această practică, ce contravine reglementărilor europene, este întâlnit tot mai rar, dar se pare că există încă și ea este apreciată de șoferii tineri.

Cotizațiile sociale slovace se ridică în medie la 48,6% din salariul brut, din care salariatul achită 13,40%, iar angajatorul 35,20%. Aceste procente sunt neschimbate din 2006 încoace.

Costuri puțin mai mari cu șoferii slovaci decât cu cehii

CNR a inclus în studiul său și informații despre condițiile de muncă și veniturile șoferilor din Cehia și Slovacia, culese inclusiv în urma unor interviuri cu 12 angajatori și cu circa 20 de șoferi din fiecare dintre cele două țări.

Un șofer ceh tipic lucrează 70% din timp la internațional, 60% dintre ei pe trasee scurte sau medii, în Germania, Austria și BeNeLux, cu întoarcere acasă după 5-6 zile, și restul în circuite mai lungi, de 15-20 de zile, până în Spania sau Suedia, urmate de 3-4 zile petrecute acasă.

Slovacii lucrează, cei mai mulți, aproape exclusiv la internațional (90% din timp), iar porțiunile interne sunt adesea doar prima etapă a unei curse internaționale pe distanță lungă. Aproape o treime dintre ei fac curse tur-retur spre Austria și Germania în cursul săptămânii, o altă treime fac circuite de 12-14 zile spre destinații mai îndepărtate, ca Italia, Franța sau BeNeLux, urmate de 3-4 zile acasă, iar ceilalți, adesea cei mai tineri sau imigranții, mai ales ucraineni, acceptă circuite de 3-4 săptămâni în care sunt adesea cazați într-un apartament într-o țară din vestul Europei.

Concediul plătit este de 25 de zile pentru cehi și de 20-25 de zile, în funcție de vechime, pentru slovaci, și este luat sistematic cel puțin trei săptămâni pe perioada verii și restul în timpul sărbătorilor de la finalul anului în cazul cehilor și 2-3 săptămâni în timpul verii și circa 10 zile în cursul sărbătorilor de iarnă în cazul slovacilor.

Șoferii cehi și slovaci cu contract pe perioadă nedeterminată lucrează în medie 236, respectiv 239 de zile/an, timp de 45 de săptămâni, și ajung la 1.980 de ore de condus pe an (în medie 226 de ore/lună, cu o maximizare a orelor de condus pentru a atinge cele 90 de ore la două săptămâni) și la 129.500, respectiv la 132.000 km/an.

Ținând cont de toate aceste date, costul anual cu un șofer ceh se ridică la 26.444 de euro, aproape de nivelul din Spania și Portugalia, cu 35% mai mare decât în urmă cu cinci ani, când era de 19.666 de euro. Creșterea se datorează creșterii salariului minim din Cehia, care a dus la un salariu brut (cu prime incluse) cu 64% mai mare pentru un conducător auto ceh. Cotizațiile sociale au scăzut cu 0,2% față de 2014 și indemnizațiile de deplasare sunt cu 10% mai mari. Prin urmare, costul/ora de condus este mai mare cu 30% decât în urmă cu cinci ani, de la 10,24 la 13,36 de euro/km, ceea ce explică în parte scăderea competitivității flotei cehe la internațional.

Salariul de bază brut lunar al unui șofer slovac a fost estimat de CNR la 880 de euro, la care se adaugă o primă lunară de 40 de euro. Dacă se adaugă contribuțiile sociale din Slovacia, relativ mari, și indemnizațiile de deplasare lunare estimate la 1.200 de euro pentru lunile în care lucrează integral, costul anual al unui șofer slovac este estimat la 28.126 de euro în 2019, valoare în ușoară creștere, cu 0,7%, față de 2017. Salariul brut a fost stabil, deci creșterea se datorează unei indemnizații diferite de cea din 2017. Dar și productivitatea șoferilor slovaci a crescut, ei având acum cu 2,5% mai mulți kilometri/an decât în 2017. Iar costul/oră este de 14,21 de euro în 2019, față de 14,22 de euro în 2017, în timp ce pentru cehi este de 13,36 de euro/oră în 2019.

Cost/km de 0,91 euro în Cehia și de 0,87 euro în Slovacia

CNR analizat și costurile de exploatare ale transportatorilor din cele două țări care lucrează la internațional și pentru aceasta a stat de vorbă și cu 12 manageri din fiecare țară.

Din această analiză reiese că pentru firmele cehe costurile de transport au crescut mai repede decât cele ale vecinilor, ceea ce îi dezavantajează în competiția cu ei. Transportatorii cehi apelează adesea la subcontractori, mai ales microîntreprinderi din Slovacia și Ungaria.

Numărul de zile de exploatare a camioanelor declarate de firmele cehe intervievate este de 255-272 pe an, astfel că se ia în calcul o medie de 262 de zile/an. Kilometrajele la care se ajunge sunt foarte diferite de la o companie la alta, între 100.000 și 160.000 km/an, cu o concentrație mai mare în jurul valorii de 138.000 km/an, dar după interviuri realizate și cu șoferii s-a ajuns la o medie de luat în calcul de 143.700 km/an, o valoare similară celei din 2014.

Și în Slovacia exploatarea vehiculelor este foarte eficientă, acestea lucrând 260-270 de zile/an, iar media reținută de CNR este de 263. Kilometrajul anual se apropie de 150.000 km, cu o medie de 145.200 km/an, cu 2% mai mult decât în 2017, adesea cu doi șoferi, pentru a maximiza folosirea ansamblurilor.

Firmele cehe și slovace folosesc camioanele aproape șase ani, iar modalitatea preferată de finanțare este leasingul, pentru 80% dintre mașini: pe 48 de luni de obicei pentru camioane, după care acestea mai sunt folosite încă doi ani, și pe 60-72 de luni pentru semiremorci, după care mai sunt păstrate 3-4 ani. Dobânda pentru contractele de leasing este de 1,6-1,8% în Cehia și de 1,4%-1,6% în Slovacia. Restul de 20% dintre firme, cel puțin în Slovacia, preferă să se autofinanțeze.

Prețul mediu de achiziție pentru un autotractor Euro 6, după discount-urile declarate de firmele intervievate, este de 85.000-94.000 de euro în Cehia, cu o concentrare mai mare în jurul valorii de 88.000 de euro, deoarece transportatorii cehi sunt adesea dependenți de piața germană și au adoptat standardele acesteia în ceea ce privește parcul auto, și de 76.000-84.000 de euro, cu o concentrare mai mare de firme în jurul valorii de 81.500 de euro, în Slovacia. Iar prețul unei semiremorci este estimat la 23.500, respectiv 22.300 de euro.

Din datele culese de la fața locului rezultă că în Cehia deținerea unui ansamblu articulat de 40 t costă aproape 15.085 de euro/an, cu o dobândă de 1,6% pentru camion și de 1,8% pentru semiremorcă achiziționate în leasing. Acest cost se apropie de cele din vest, ca urmare a campaniilor de înnoire a flotelor, dar, pe de altă parte, noile camioane, mai eficiente, au redus costurile pentru achiziția de carburant cu 13% în ultimi cinci ani. În Slovacia costul anual de deținere a unui ansamblu articulat de 40 t este de 14.423 de euro, cu un raport dintre numărul de semiremorci și cel de camioane de 1,17, adică aproape de media europeană, și cu o dobândă de 1,5%.

Consumul mediu de carburant rezultat în urma interviurilor cu firmele cehe a fost de 29,20 l/100 km, iar alimentarea se face mai ales din Cehia, en gros (70%, la prețul de 0,960 euro/l, cu 0,06 euro/l mai mic decât prețul la pompă). Restul de 30% se împarte între alimentarea din Germania și cea din Luxemburg, la prețul de 1,054, respectiv 0,941 de euro/l. Astfel, prețul mediu luat în calcul de CNR este de 0,9710 euro/l. Valoarea accizei pentru carburant este de 42,65 de euro pentru 100 l și nu există sistem de rambursare a unei părți din aceasta.

Consumul mediu de carburant la care s-a ajuns în urma interviurilor cu managerii celor 12 firme slovace este puțin mai mare, de 29,80 l/100 km, iar aprovizionarea se face, pentru 60% din cantitatea necesară, din Slovacia, cu card, de la pompă, la prețul mediu de 1,024 de euro/l, sau en gros, unde se aplică o reducere de 4 eurocenți/l, deci se ajunge la 0,984 de euro/l. Pentru restul cantității aprovizionarea se face din Belgia (aproape 25%, cu 0,9400 de euro/l după recuperarea parțială a accizei) și Polonia (cu 0,9543 de euro/l). Deci prețul mediu al motorinei achiziționate de transportatorii slovaci este de 0,9685 de euro/l. Din septembrie 2018, valoarea accizei pentru carburant din Slovacia a rămas neschimbată la 39,77 de euro/100 l și nu există posibilitate de rambursare parțială a acesteia.

Din cauza apariției diverselor tipuri de contracte de întreținere, estimarea acestui cost devine tot mai dificilă pentru firmele cehe: cele care apelează la contracte de întreținere clasice în timpul perioadei de leasing au un cost mediu pe șase ani de aproape 5.800 de euro/an, incluzând uneori și schimbarea anvelopelor și alte servicii oferite pe autostradă, marile companii au propriile centre de reparații, iar costul este de aproape 4.300 de euro/an/vehicul, și firmele mici, care cumpără mașini autofinanțându-se, trec de 7.000 de euro/an/vehicul. De aceea CNR a luat în calcul un cost mediu de 6.200 de euro/an/vehicul de 40 t care nu beneficiază de contract complet de service, o valoare cu aproape 20% mai mare decât la studiul din urmă cu patru ani, când era de 5.250 de euro/an/vehicul.

În Slovacia firmele de transport au rareori propriul atelier, cele mai multe apelând la leasing cu contract de întreținere inclus, iar celelalte, care se autofinanțează, merg în service la concesionari, beneficiind de reduceri importante. Suma anuală necesară pentru întreținerea/reparațiile unui ansamblu articulat de 40 t este estimată la 5.600 de euro, în creștere cu 5% față de 2017.

Pentru nouă din cele 12 firme din Cehia costul cu anvelopele a putut fi determinat separat de cel cu întreținerea și reparațiile și el se ridică, în medie, la aproape 5.100 de euro/an/vehicul, cu minime de 3.600 și maxime de 8.600 de euro/an/ansamblu, adică în creștere cu aproape 19% față de valoarea medie din 2014, de 4.300 de euro/an/ansamblu. De câțiva ani, unii transportatori cehi și slovaci au tendința de a semna contracte cu furnizorii de anvelope, la prețul actual de 3,5-4 eurocenți/km parcurs, ceea ce duce la un cost total de aproape 5.000 de euro/an pentru un ansamblu articulat.

Unii transportatori preferă soluțiile convenționale și reușesc să scadă la 3.800 de euro/an mai ales datorită folosirii anvelopelor asiatice. În medie, acest cost este estimat la 4.650 de euro/an pentru un ansamblu, în creștere cu 13% față de 2017.

Din 2007, vehiculele comerciale de peste 3,5 t care folosesc autostrăzile, drumurile express și anumite drumuri naționale din Cehia trebuie să achite o taxă care depinde de numărul de kilometri parcurși, de norma Euro a vehiculului, de numărul de axe și de intervalul orar în care circulă pe drumul respectiv. Taxele în vigoare în 2019 s-au modificat foarte puțin față de 2015 și sunt cuprinse, pe autostradă, între 0,065 de euro/km (pentru Euro 6 sau EEV, două axe și circulație oricând în afară de vineri de la 15.00 la 20.00) și 0,458 de euro/km (pentru Euro 0-2, patru axe sau mai mult și circulație vinerea între 15.00 și 20.00) și pe drumuri naționale între 0,031 de euro/km și 0,218 euro/km, pentru aceleași categorii de mai sus. Flota cehă folosește mult rețele rutiere cu plată, și destul de scumpe. În 2019 costul cu taxele de drum a ajuns la 21.400 de euro/an/vehicul, incluzând taxele din Germania, Austria, Cehia, Slovacia și Belgia și costul eurovinietei pentru firmele care merg în țări unde ea se aplică. Pe fondul acestei scumpiri, multe firme cehe de transport au început să prefere contractele în care taxele de drum sunt facturate separat, și aici prețul mediu determinat de CNR din studiile sale este de 0,78-0,82 de euro/km fără taxele de drum.

Calcularea taxei pe axă în Cehia se face după aceeași formulă din 1993 încoace, numai greutățile pe axe fiind modificate de mai multe ori, ultima dată în 2014. Pentru toate autoturismele de firmă și utilitarele trebuie să se plătească o taxă anuală care, în cazul acestora din urmă, depinde de numărul de axe și de greutatea totală a ansamblului, fiind de 1.717,82 de euro/an pentru un ansamblu cu cinci axe și 40 t.

Modalitatea de calculare a taxei pe axă în Slovacia nu s-a modificat de la 1 ianuarie 2015. Până atunci era percepută o taxă pe regiuni și în funcție de categoria vehiculului și de numărul de axe, iar de atunci încoace taxa este definită la nivel național și colectată de Ministerul Finanțelor, și în anumite cazuri se acordă reduceri în funcție de vechime: 25% pentru 1-3 ani (deci pentru un camion de 40 t cu patru axe sau mai mult valoarea taxei este de 1.629 de euro pentru primii trei ani), de 20% pentru 4-6 ani, de 15% pentru 7-9 ani și de 12% pentru 10-12 ani. De la al 13-lea an se aplică majorări de 10%, deci taxa ajunge la 2.389,1 euro, iar de la al 14-lea majorări de 20%, până la 2.606,4 euro/an. În plus se mai aplică o reducere de 50% dacă vehiculul este folosit de cel puțin 60 de ori pe an pentru transport combinat. Înainte de reforma din 2015, transportatorii slovaci ale căror vehicule nu circulau în Slovacia în cursul unui an nu achitau această taxă, dar din 2015 încoace ea trebuie plătită.

Taxa de drum din Slovacia este obligatorie pentru toate vehiculele cu greutatea totală de peste 3,5 t și plata ei se face cu ajutorul unui dispozitiv electronic de bord. În 2011, firmele de transport apelau la trucuri pentru a diminua taxele de drum, și pe tronsoanele cu taxe mai mari șoferii alegeau rute alternative prin sate, dar în 2014, pentru a evita aceste abateri, mașinile de peste 12 t au primit interdicție de a circula pe drumurile din clasa a treia și pe anumite drumuri din clasa a doua. Iar în 2018, pentru a elimina problema aglomerării anumitor rute alternative, guvernul a decis să adauge o nouă categorie de tarifare, pentru drumurile naționale paralele cu autostrăzile, ale căror tarife au devenit identice cu tarifele de pe autostrăzi. Iar din 2020 se aplică noi reduceri, calculate separat pentru fiecare din cele trei categorii de tarifare existente. De exemplu, un vehicul va primi o reducere de 3% dacă parcurge între 10.000 și 20.000 km/an pe aceeași categorie de drum, de 5% pentru o distanță de 20.000-30.000 km/an, de 7% pentru 30.000-50.000 km/an și de 9% pentru peste 50.000 km/an parcurși pe aceeași categorie de drum.

Taxele de infrastructură pentru un ansamblu slovac de 40 t care face transport internațional sunt de la 14.000 la 23.500 de euro/an, în funcție de țările unde merge. Acest cost a crescut mult în ultimii ani și este estimat, pentru cele mai obișnuite trasee din Europa de Vest, la 18.000 de euro/ansamblu, incluzând eurovinieta, în creștere cu 1.700 de euro față de 2017.

Costul cu asigurările este relativ mare în Cehia față de țările din jur: asigurarea care acoperă orice risc pentru un autotractor rutier este de 2.200-2.600 de euro/an, iar pentru o semiremorcă, de 400-700 de euro/an. Valoarea reținută pentru calculul costului/km este de 2.800 de euro/an/ansamblu, în scădere față de 2014.

Și în Slovacia costul cu asigurările vehiculului a fost în scădere, firmele slovace intervievate de CNR declarând între 1.800 și 3.540 de euro, deci o medie de 2.400 de euro/an, față de 2.980 de euro/an în 2017.

Luând în calcul toate aceste date, costul pentru un camion ceh care face transport internațional pe distanțe lungi, în afară de costurile administrative, este de 0,85 de euro/km în 2019, față de 0,82 de euro/km în 2014, adică a crescut cu circa 3,7% în cinci ani și este echivalent cu cel al vecinilor slovaci. Anumite componente ale costului, cum ar fi șoferul (+34,5%), deținerea camionului (+42,2%), taxele de drum (+14,1%), anvelopele (+18,6%) și întreținerea/reparațiile (+18,1%) au crescut față de 2014, dar aceste creșteri au fost parțial compensate de scăderea costului anual cu motorina, care este principala cheltuială a operatorilor cehi, și care a scăzut de la 52.443 de euro/an la 40.744 de euro/an, deci cu 22,3%. Costurile administrative sunt evaluate la circa 6,7% din costurile totale, deci se ajunge la un cost/km de 0,91 de euro, medie apropiată de valoarea de 0,92 de euro indicată de cei mai mulți operatori cehi.

Costurile administrative sunt adesea dificil de estimat, mai ales că firmele slovace au modalități diferite de a le lua în calcul, dar ele sunt considerate la o medie de 6% din costul total al operatorilor de transport. Astfel, conform calculelor CNR, costul/km al unui ansamblu slovac care face transport internațional pe distanțe lungi, în afară de costurile administrative, se ridică la 0,82 de euro, cu 3% mai mare decât în 2017 și în ton cu mediile constatate în alte țări din Europa Centrală. Unele costuri, ca cel de deținere (+17,3%), anvelopele (+13%), întreținerea și reparațiile (+5,6%) sau carburantul (+6,1%) au crescut față de 2017, în timp ce costul cu șoferul a stagnat, cel cu asigurarea a scăzut cu 20% și taxa/axă a scăzut cu 3,1%. Dacă se adaugă și costurile administrative se ajunge la 0,87 de euro/km, o valoare similară celei indicate de firmele intervievate.

Articole similare