Transportatorii s-au întors cu mai puține mărfuri FMCG din Marea Britanie în UE în primele trei luni din 2021, exporturile de alimente și băuturi fiind aproape la jumătate față de perioada similară din 2020. De vină este Brexit și pandemia COVID-19, potrivit unui anunț recent al Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (FDF).
Comparativ cu primul trimestru din 2020, exporturile britanice de alimente şi băuturi către blocul comunitar au scăzut cu 47% în primele trei luni din acest an. Guvernul de la Londra a apreciat „că este prea devreme pentru concluzii ferme“ privind impactul pe termen lung al Brexitului iar pandemia a afectat cererea.
„Cele mai recente date ale Oficiului Naţional de Statistică (ONS) arată că atât în martie cât şi în aprilie exporturile totale către UE au depăşit nivelul mediu din 2020“, a precizat un purtător de cuvânt al Executivului britanic, potrivit BBC. Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte ca pandemia să devină un factor – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.
Cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Dar şi vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut cu peste 50%.
Timp de decenii, Marea Britanie a vândut în UE mai multe alimente şi băuturi decât în restul lumii. Totuşi, declinul livrărilor către Europa a schimbat aceste cifre. În primul trimestru din 2021, exporturile britanice către ţările din afara UE au reprezentat 55% din total. Per ansamblu, exporturile britanice către ţările din afara UE au crescut cu 0,3% în primele trei luni din acest an, în special spre China.
Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) din Marea Britanie a avertizat recent că noile aranjamente comerciale ale ţării cu Uniunea Europeană, cea mai mare piaţă unică din lume, vor eroda productivitatea pe termen lung cu 4%, comparativ cu rămânerea în blocul comunitar.
