Retailul, Transportul și Logistica se află în topul solicitărilor de angajați specializați pentru care companiile găsesc cu mare greutate candidați, potrivit unei analize Frames & Digital HR.
O analiză realizată de compania de consultanță Frames și platforma de e-learning Digital HR – un proiect finanțat de Uniunea Europeană, arată că, în prezent, doar maxim 10% din populația activă a României este pregătită pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală. Efectul? Mulți dintre români riscă, în următorii ani, să își piardă locurile de muncă.
Analiști de date, software developers, specialiști Big Data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate, acestea sunt doar câteva dintre meseriile din noul val tehnologic care, pentru mulți dintre români, reprezintă o necunoscută. Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile românești și internaționale le oferă și pentru care, din păcate, nu găsesc mulți candidați. De ce? Pentru că, în România, prea puțini sunt cei care se adaptează cerințelor pieței muncii.
Potrivit datelor oferite de Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
,,Deși există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite și disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, Tranziția la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricația digitală a Produselor, Vânzări, Finanțarea Afacerii și Elaborarea planului de afaceri, mult prea puțini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziție, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur și simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent’’, afirmă Ligia Neacșu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.
O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceștia, 10.088 sunt șomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
Dincolo de joburile care au legătură, în principal, cu zona serviciilor, și acolo unde ANOFM joacă un rol important, în celelalte sectoare ale economiei, cererea de forță de muncă este tot mai mare, iar oferta este, din păcate, tot mai redusă.
,,Retailul, Transportul și Logistica, Prestările de servicii, Industria alimentară şi IT/Telecom se află în topul solicitărilor de angajați specializați pentru care companiile găsesc cu mare greutate candidați. Nevoia de specializare este semnificativă’’, a precizat Ligia Neacșu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.
Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analiști de date și dezvoltatori software, operatori de mașini și roboți, angajați specializați în suport în domeniile tehnologice, specialiști în marketing digital, Big Data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales si marketing online, inovation creators.
