Așa cum informam la începutul anului, România – alături deOlanda, Lituania și Lichtenstein – e printre puținele țări care nu și-au desemnat încă coordonatorii naționali la IMI (Internal Market) – sau cel puțin pe site-ul Comisiei Europene nu apare încă niciun nume în dreptul României. Coordonatorii naționali sunt persoanele de contact exclusive pentru autoritățile naționale competente cărora le-au fost date acces la module IMI specifice. Aceste persoane sunt cele care primesc cererile de control pentru firmele de transport care își detașează șoferi în alte state membre și care au obligația de a colecta de la operatorii de transport dovezile de respectare a Lex Specialis (cum este numită aplicarea detașării transnaționale la transporturi) și de a le trimite autorităților solicitante în maximum 25 de zile. În cazul în care solicitarea de control este nefondată, acest coordonator national trebuie să aibă argumentele necesare pentru a respinge cererea de control, astfel că asociațiile patronale ale transportatorilor trebuie să ceară ministerelor Muncii și Transporturilor – cele însărcinate cu controlul detașării transnaționale în transporturi – să aleagă o persoană foarte competentă în calitate de coordonator national.
Există câțiva profesioniști în instituțiile subordonate Ministerului Muncii – dintre care unii deja și-au probat competența în gestionarea certificatelor A1, spre exemplu – care cu siguranță că ar face față cu succes provocărilor, însă ar fi bine ca patronatele transportatorilor să atragă dinainte atenția autorităților asupra importanței alegerii unei persoane profesioniste în această poziție, chiar cu abilități doplomatice, mai ales că de-a lungul anilor, am văzut și diverse numiri mai puțin fericite în poziții cheie, ale unor oameni atrași mai degrabă de propria carieră (ca să rămânem într-o sferă elegantă) decât interesați să apere interesul economic al țării în slujba căreia s-au angajat.
Ca să se înțeleagă despre ce e vorba, Coordonatorul naţional are următoarele atribuţii principale, potrivit noului proiect de Ordonanță a Guvernului care transpune Pachetul Mobilitate:
“Art. 51 – (1) Trimite Informații bilateral în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 fac obiectul unui schimb între organismele desemnate notificate Comisiei:
(a) cel puțin o dată la șase luni;
(b) la cererea motivată a unui stat membru în cazuri individuale.
(2) Coordonatorul național transmite informațiile cerute de către un alt stat membru, în temeiul alineatului (1) litera (b), în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Organismele naționale desemnate/notificate pot conveni de comun acord asupra unui termen mai scurt. (3) În cazurile urgente sau în cazuri care necesită doar o simplă consultare a evidențelor, precum evidențele unui sistem de clasificare în funcție de gradul de risc, informațiile solicitate se furnizează în termen de trei zile lucrătoare.
(4) În cazul în care Coordonatorul național consideră că cererea este insuficient motivată, acesta informează în acest sens statul membru solicitant în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii. Statul membru solicitant trebuie să furnizeze informații suplimentare pentru a-și motiva cererea. În cazul în care statul membru solicitant nu poate furniza informații suplimentare pentru a-și motiva cererea, Coordonatorul național solicitat poate respinge cererea.
(5) În cazul în care este dificil sau imposibil să se dea curs unei solicitări de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, Coordonatorul național informează în acest sens statul membru solicitant în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii și prezintă motive care să justifice în mod adecvat dificultatea sau imposibilitatea respectivă.
(6) În cazul unor întârzieri persistente în furnizarea informațiilor către Coordonatorul național, Comisia este informată și ia măsurile necesare.
(7) Schimbul de informații prevăzut la prezentul articol este pus în aplicare prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, denumit în continuare sistemul IMI.
(8) Prevederile alin. (7) nu se aplică schimburilor de informații prin intermediul unor consultări directe a registrelor electronice naționale menționate la articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.
4. La articolul 71, după alineatul (2), se introduc 3 noi alineate, alineatele (3) – (5), cu următorul cuprins:
(3) La controalele în trafic se vor verifica, în principal, următoarele:
a) respectarea perioadelor de conducere zilnică şi săptămânală, a pauzelor şi a perioadelor de repaus zilnic şi săptămânal;
b) foile de înregistrare pentru zilele precedente care trebuie deţinute la bordul vehiculului în conformitate cu art. 36 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 şi/sau datele înregistrate pentru aceeaşi perioadă pe cardul conducătorului auto şi/sau în memoria aparatului de înregistrare, în conformitate cu anexa II la Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind condiţiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.820/85 şi (CEE) nr. 3.821/85 ale Consiliului privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier şi de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului, şi/sau pe foile imprimate;
c) cazurile de depăşire a vitezei permise a vehiculului pentru perioada menţionată la art. 36 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, definite ca perioade de peste un minut în care viteza vehiculului este mai mare de 90 km/h pentru vehiculele din categoria N3 sau de 105 km/h pentru vehiculele din categoria M3 [categoriile N3 şi M3, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 şi (CE) nr. 595/2009 şi de abrogare a Directivei 2007/46/CE];
d) funcţionarea corectă a aparatului de înregistrare, respectiv identificarea unui posibil abuz asupra aparaturii şi/sau a cardului conducătorului auto şi/sau a foilor de înregistrare sau, dacă este cazul, prezenţa documentelor prevăzute la art. 16 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
e) timpul de lucru săptămânal maxim extins de 60 de ore, alt timp de lucru săptămânal, conform prevederilor HG nr. 38/2008, numai în cazul în care tehnologia face posibilă efectuarea unor controale eficace.”
