Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

România încă nu-i primește cu brațele deschise pe șoferii extracomunitari

Ca de fiecare dată în ultimii trei ani, discuțiile din cadrul Galei Tranzit au vizat și șoferii extracomunitari ca soluție la problema deficitului de șoferi profesioniști. Deși mai receptive în ultimul an la problemele ridicate de asociațiile patronale, autoritățile și mediul economic încă nu au găsit cea mai bună cale de dialog, astfel că importul de forță de muncă din afara UE încă merge într-o treaptă inferioară de viteze față de nevoia de consum a transportatorilor, nevoiți să apeleze la tot felul de inginerii la limita legii pentru a lucra în continuare.

Dacă până acum câțiva ani soluția asupra căreia insistau cei mai mulți transportatori era legată de școlarizarea și examinarea în limba engleză pentru șoferii extracomunitari, fie că vin din Ucraina, Serbia sau Macedonia, fie din țări asiatice precum Sri Lanka sau Pakistan, iată că examenele pentru obținerea atestatelor profesionale se dau astăzi și în engleză, doar că demersul pare a nu fi suficient pentru ca angajarea să funcționeze așa cum trebuie în România. Ca exemplu de bune practici, Alin Căuneac, manager Professional Recruiting Team, companie specializată în recrutare de personal, a afirmat că aducerea conducătorilor auto din afara UE este mai ușoară dacă este privită din două direcții: pentru transport intern vorbim despre șoferi din Asia, în special din Pakistan, de unde a adus „sute în ultimii ani“, în timp ce pentru cursele de transport internațional vorbim de Ucraina, ca pepinieră principală, dar și de alte state din spațiul ex-sovietic, întrucât țări ca Polonia și Lituania au deja încheiate tratate bilaterale cu Ucraina sau Belarus și recunosc atestatele șoferilor din afara Comunității. „De circa 10 ani lucrez ca transportator, dar mi-am extins activitatea pe partea de recrutare internațională. Pentru piața internă am mizat pe prietenia guvernelor României și Pakistanului. Am făcut acest lucru dintr-un motiv foarte simplu, un șofer din Pakistan își poate preschimba automat permisul de camion într-un permis românesc C+E. Cel mai simplu este pentru cetățenii pakistanezi cu permis normal, categoria B, care sunt folosiți în România pentru distribuție, putând presta servicii de transport și livrare cu vehicule de sub 3,5 t. Problema se pune la cei cărora le trebuie atestat, cei care se încadrează la Regulamentul 561/2006. Pe lângă faptul că obținerea atestatelor durează foarte mult, suntem limitați de o lege prin care șoferii din zona extracomunitară care au obținut permisul după 10 septembrie 2009 nu mai pot da examenul pentru a obține Certificatul de Pregătire Continuă (CPC)“, a explicat Alin Căuneac. În acest sistem, compania are o bună colaborare cu un club al veteranilor de război, soldați în rezervă, „care se pensionează la vârste fragede, 32-35 de ani, cunosc limba engleză și este ușor de lucrat cu ei“, motiv pentru care în ultimii ani a plasat ca forță de muncă națională foarte mulți șoferi din Pakistan, atât în România, cât și în alte state din afara Spațiului Schengen, precum Bulgaria, Turcia sau Serbia, având o bună colaborare cu Guvernul din Pakistan prin intermediul ambasadorului Republicii Islamice Pakistan în România, dr. Zafsar Iqbal, de asemenea prezent la Gala Tranzit în sistem de videoconferință. „România a făcut pași economici importanți, iar sectorul de transport se confruntă cu această problemă importantă a lipsei șoferilor. Pakistan are relații de lungă durată cu România, inclusiv un acord prin care permisul de conducere este recunoscut. De când cu pandemia, mulți cetățeni care lucrau peste hotare, în special în țările din Golf, s-au întors în țară. Pakistan este o țară mare, iar șoferii profesioniști sunt obișnuiți să lucreze în condiții dificile pe distanțe lungi. Tradițional, pakistanezii au un fizic bun și cunosc engleză, deci comunicarea nu va fi o mare problemă, dar înainte de a părăsi țara putem aranja inclusiv cursuri de limbă română“, a punctat ambasadorul în direct pentru auditoriul prezent la Cluj.

Legislația continuă să pună bețe-n roate

Scepticismul transportatorilor care nu cred că extracomunitarii sunt o soluție bună a fost întărit de situațiile cu care s-a confruntat managerul Professional Recruiting Team, care a invocat eterna problemă a recunoașterii atestatului și a vizei pentru spațiul Schengen, ținând cont de faptul că țara noastră nu este membră. Pentru a facilita „adopția“ șoferilor din spațiul ex-sovietic care pot suplini nevoia de forță calificată de muncă pentru cursele internaționale, compania a deschis în urmă cu trei ani o școală de șoferi în Ucraina, prin intermediul căreia a angajat peste 250 de persoane în țări precum Polonia, Lituania, Irlanda și Slovacia, iar recent a încheiat un contract pentru a aduce 350 de șoferi ucraineni până în iunie 2022. Când vine vorba despre România însă, lucrurile merg „puțin mai greu“, a explicat Alin Căuneac, deoarece intervine problema datei de referință – 10 septembrie 2009. Acesta este și motivul pentru care șoferii ucraineni se folosesc de permisul de conducere internațional și obțin în Polonia Certificatul de Calificare Profesională Inițială (CPI) sau CPC. Având în vedere faptul că pe permis au trecut și codul comunitar 95, care confirmă pregătirea profesională, și în baza unei vize de pașaport de intrare în România, la fel de bine acești conducători auto ar putea fi folosiți de către companiile de transport românești, a completat specialistul.

România, singurul stat membru care cere examinare pentru CPC

Deși România este parte a unor tratate internaționale care ar putea facilita bunul mers al lucrurilor, dialogul dintre mediul de afaceri și autorități nu a fost întotdeauna cel dorit de transportatori. De multe ori nevoiți să se descurce așa cum pot, aceștia vor eliminat articolul cu privire la data de referință 10 septembrie, astfel încât și cei care au obținut permisul după acea dată să poată obține atestatul în România, exact așa cum se întâmplă astăzi în Lituania, Polonia, inclusiv Ungaria, acolo unde testarea se dă alături de un traducător autorizat. Astfel, a spus Alin Căuneac, lucrurile ar decurge mult mai rapid dacă și la noi, printr-un ordin de ministru, testarea pentru obținerea certificatului de pregătire profesională s-ar putea da și în limba ucraineană, întocmai cum se poate da în prezent în engleză și în curând și în spaniolă. Nu în ultimul rând, birocrația foarte mare împiedică procesul de recrutare și descurajează potențialii transportatori interesați. Potrivit managerului, la ora actuală preschimbarea permisului ucrainean într-unul românesc durează circa 2,5 luni, enorm, dacă ne gândim că un timp asemănător este pierdut și cu obținerea vizei de muncă, apoi încă o lună până se primește CPI sau CPC românesc.

În opinia lui Dan Mărgărit, reprezentantul IFPTR, „România este singura țară din UE care mai cere examinare pentru pregătirea continuă. Există o altă Directivă față de cea în care este prevăzut termenul de 10 septembrie 2009 pentru transportul de marfă, respectiv 10 septembrie 2008 pentru transportul de persoane, o directivă apărută recent, care elimină examenul. Conducătorii auto doar trebuie să facă dovada că au participat, în decurs de cinci ani, la 35 de ore de pregătire. Deocamdată în România este menținut examenul pentru obținerea CPC, dar se dorește și sunt intenții de modificare a Ordinului 1214/2015, unde în Anexa 2 este prevăzută școlarizarea pentru obținerea CPI și CPC.“

În legătură cu documentele, chiar dacă nu s-a referit la durata obținerii lor, dacă sunt obținute într-un stat membru UE, România are obligația de a le recunoaște, astfel că un șofer ucrainean care a obținut CPI în Polonia, de exemplu, poate susține examenul pentru CPC în România, cu condiția să solicite o confirmare a valabilității respectivului certificat CPI.

„Inginerii” la limita legii pentru obținerea permisului de muncă

Printre managerii care consideră că șoferii extracomunitari sunt o soluție viabilă se numără și Alexandru Păun, reprezentantul Blue River, care importă forță de muncă asiatică, în special din Filipine și Sri Lanka, de câțiva ani. Problema, a spus acesta în cadrul Galei Tranzit, a intervenit recent din partea autorităților române, mai precis a Inspectoratului General pentru Imigrări, care a blocat transferurile de șoferi, solicitând, mai nou, pentru eliberarea avizelor de muncă, CPI sau CPC eliberat de ARR. „Ni s-a respins documentația pentru că nu era însoțită de un atestat, însă cetățeanul, nefiind în țară, nu poate da examen. Nu știm care este baza legală, este practic un non-sens și astăzi nu se mai pot aduce cetățeni străini din afara UE care să muncească în România“, a exclamat managerul companiei de transport.

În încercarea de a-i oferi o soluție la problema întâmpinată, Dan Mărgărit a explicat că atestatul se solicită doar în situația în care respectiva persoană figurează în evidențele REVISAL drept conducător auto. La înscrierea la cursul pentru formarea profesională, a continuat acesta, pe extrasul obținut din Registrul pentru evidența salariaților nu trebuie să figureze în mod obligatoriu funcția de șofer. „Pentru a-l putea înscrie la curs avem nevoie de permis de conducere – românesc sau obținut în UE – permis de ședere și extras din REVISAL, în care el figurează ca angajat al societății respective, dar în legislație nu este prevăzut că trebuie să figureze angajat pe funcția de conducător auto.“

Problema pare a fi fost rezolvată și de Alin Căuneac, care a spus că aceștia s-au declarat a fi doar șoferi, nu șoferi profesioniști, în acest fel atestatul nemaifiind necesar.

Preschimbarea permisului, doar dacă a fost obținut în UE

În opinia reprezentantul IFPTR, deși sunt destul de multe solicitări, situațiile în care se dorește angajarea șoferilor asiatici rămân la stadiul de intenție, fapt constatat în cei doi ani de când IFPTR organizează pregătiri pentru extracomunitari, perioadă în care au fost școlarizate și au promovat examenul în jur de 30 de persoane. „Din păcate, una dintre problemele cu care s-au confruntat foarte mulți din cei care ne-au adresat solicitări de pregătire a fost cu permisul de conducere. De foarte multe ori erau permise obținute în state arabe, care nu erau membre ale convenției de la Viena privind circulația pe drumurile publice, și astfel nu se puteau preschimba în permis românesc. Fiindcă legislația are o mică prevedere, foarte bine ascunsă prin acel ordin legat de examinarea conducătorilor auto, aceea de a prezenta documente eliberate în UE. Adică în România pentru obținerea CPC nu se poate da examen decât cu permis obținut într-o țară din UE. Pentru CPI trebuie să fie resortisant (persoană fizică sau juridică aflată sub protecția altui stat) în UE, trebuie să aibă C sau CE obținut înainte de 10 sept 2009. Acum, cât de mult se va putea influența schimbarea legislației, rămâne de văzut. Ce a făcut IFPTR, împreună cu asociațiile profesionale, a fost ca din ianuarie 2020 ARR să introducă examinare în limbile engleză și spaniolă.“

Articole similare