Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Un an de adaptare din mers la noile realitati si la excesul de marfuri

Piata spot este estimata de obicei la 10-20% din volumele totale transportate, dar cu siguranta in ultimul an, pentru care nu exista deocamdata prea multe informatii, ponderea sa a crescut. In primul rand deoarece capacitatea de transport mai mica decat cererea i-a pus pe carausi inca de la final de 2020 intr-o pozitie privilegiata in cadrul negocierilor – dar acolo unde existau contracte cu preturi fixe era greu de renegociat in aceeasi masura ca pentru cursele spot, deci ei au inclinat mai mult spre comenzi ocazionale. Si in al doilea rand, pentru ca scumpirea accelerata a motorinei din ultima luna face imposibil transportul la tarifele negociate prin contract si ajustate cel mult o data la trei luni, deci par mai avantajoase cursele spot. Cu rezerva insa ca un caraus cu flota mare nu poate trai speculand diverse oportunitati si varfuri de sezon. Dincolo de aceste informatii desprinse din discutiile cu transportatorii, am incercat sa aflam, ca in fiecare an, si cum se vede piata din perspectiva burselor si platformelor de transport si ce noutati ofera ele. Una dintre concluziile care se desprind din aceste discutii este acea ca, pentru a minimaliza riscurile, este de preferat sa se foloseasca atat cursele spot, cat si cele pe baza de contract.

Raluca Apostolescu, manager de vanzari in cadrul BursaTransport, apreciaza ca, dupa un 2020 atipic din cauza carantinei de la inceputul pandemiei si a tuturor restrictiilor care au urmat in Romania si in Europa, 2021 a fost „relativ normal“, numarul de marfuri fiind semnificativ mai mare decat in anul anterior, iar evolutia sezoniera fiind similara cu cea din 2019.

In ceea ce priveste 2022, toate estimarile au fost date peste cap de invadarea Ucrainei de catre Rusia, astfel ca, daca in cazul carburantilor nu se stie sigur cum vor evolua preturile, in ceea ce priveste fluxurile de marfuri este clar ca vor fi afectate semnificativ de restrictiile la adresa Federatiei Ruse, „deci trebuie sa ne adaptam din mers la noua realitate“.

2021, un an mai bun pentru BursaTransport chiar si decat 2019

In 2021 numarul de marfuri publicate pe BursaTransport a fost cu 40% mai mare decat in 2020 si chiar cu 31% mai mare decat in 2019, iar aceasta crestere a dus la o scadere cu 20% a numarului de camioane publicate – postarea lor nu mai era necesara, cata vreme se gaseau mult mai repede incarcaturi.

55% dintre marfurile publicate au fost destinate transportului intern, 24% au fost importuri, 10% au fost exporturi si 11% nu au avut legatura cu Romania, acestea din urma inregistrand cea mai marte crestere fata de 2020, cu 115%. Acest lucru s-a datorat si efortului de extindere BursaTransport in strainatate, prin intermediul platformei 123cargo si al birourilor din Bulgaria si Ungaria. Dar si marfurile transportate intern sau exportate au crescut cu peste 40%. Cele mai multe postari au fost, ca si in 2020, pentru importuri din Germania, Italia, Ungaria, Polonia si Franta, iar cele mai mari cresteri ale importurilor, de peste 30%, au fost pe relatiile cu Polonia si Franta. Exporturile au mers mai ales spre Ungaria (in crestere cu 68% fata de 2020), Germania, Franta, Italia si Austria, care au crescut toate cu peste 40%.

Din punct de vedere al activitatii firmelor care posteaza marfuri pe BursaTransport, 70% sunt case de expeditii, 10% producatori si comercianti, si exista si transportatori care posteaza marfuri pe care nu le pot acoperi cu flota proprie. In total anul trecut au fost active lunar, in medie, 17.500 de firme, cu 4,5% mai multe decat in 2020.

2021 a fost un an normal si din punct de vedere al sezonalitatii, luna cu cele mai multe marfuri postate pe BursaTransport fiind august, cand se atinge varful cererilor de transport intern pe piata spot, dar si in iulie si septembrie s-au postat peste un milion de marfuri. Cat despre importuri, varful a fost in noiembrie, „probabil pe fondul aprovizionarii cu produse pentru Craciun“.

Qoobus a avut in 2021 cu 210% mai multi clienti unici

Din perspectiva Qoobus, 2021 in comparatie cu 2020 a aratat clar existenta a trei sectoare de piata in transport si logistica pe cale terestra, fapt care nu a fost atat de vizibil in perioada de dinainte de pandemie din cauza lipsei de inovatii tehnologice si a lipsei necesitatilor de pe piata. Abia pandemia a creat necesitatea de a identifica solutii alternative la tot lantul logistic, astfel ca, acolo unde inainte existau un producator si o solutie de transport, in timpul pandemiei companiile au fost nevoite sa aiba la indemana alternative in formatul doi producatori si patru solutii de transport, asa cum explica Mihai Cernei, fondatorul firmei. Si, ca in orice situatie de criza, si transportatorii si producatorii si distribuitorii de marfa au iesit pe piata pentru a cauta solutii noi sau alternative.

In opinia lui Mihai Cernei, revenirea la „normalul“ de dinainte de pandemie nu mai este posibila, ba chiar ar duce la un regres ar economiei, daca s-ar produce, deoarece dupa pandemie atat transportatorii, cat si producatori/distribuitorii au devenit mai rapizi, mai flexibili si mai receptivi la schimbarile de pe piata, iar acest lucru a fost posibil datorita tehnologiilor de matchmaking si automatizare in procesul de lucru.

Pentru Qoobus 60-70% din volume au fost reprezentate de Contract Logistics (incheiate pe termen lung si bazate pe disponibilitatea generala a capacitatii si rutelor, care in general nu sunt procesate prin burse de marfa), 20-25%, de On Demand Logistics (contracte pe termen scurt si mediu, oferte unice, din care o parte, mai ales cele care nu au succes, ajung pe burse), si 5-10% de On spot logistics (solicitari imediate pentru rezolvarea unei probleme, care de obicei nu sunt agreate de transportatori, deoarece nu permit nicio planificare si au adesea marje problematice).

2020 si 2021 au adus o crestere de circa 45% pentru On demand logistics, iar On spot logistics a crescut in 2021 cu 4.000% fata de perioada de dinaintea pandemiei. In opinia reprezentantului Qoobus, contractele pe termen mediu si lung au dat stabilitate ambelor parti, in special transportatorilor care nu au posibilitatea sa investeasca resurse in departamente interne de analiza a pietei. Iar in perspectiva segmentul On contract logistics devine rapid depasit din cauza fluctuatiei pretului si ofertei. O alta tendinta este cresterea continua si agresiva a celorlalte doua segmente in 2022-2023, cu 40-50% in cazul On demand logistics si cu 10-15% a On spot logistics, mai volatil si mai greu de prognozat.

Pe platforma Qoobus au fost inregistrate in 2021 circa 20.000 de companii unice, in crestere cu circa 210% fata de perioada precedenta, din care 60% sunt transportatori, 25% expeditori si 15% shipperi. In 2021 s-au procesat 13.000.000 de anunturi de marfa si transport, dintre care circa 1,5 milioane au fost de import/export pentru Romania.

Ofertele de transport de marfa de pe TimoCom, mai mari in 2021 ca oricand

In opinia lui Gunnar Gburek, expert in logistica si Head of Business Affairs in cadrul TimoCom, situatia de pe piata transporturilor a fost si este in continuare tensionata, tarifele spot au crescut continuu pe parcursul anului trecut, iar climatul de afaceri si situatia mediului de afaceri nu se vor imbunatati pana la jumatatea lui 2022, potrivit expertilor in logistica. In plus, capacitatile furnizorilor de servicii de transport au fost reduse in timpul pandemiei, costurile de transport vor ramane ridicate si poate chiar vor mai creste, iar deficitul de soferi este din ce in ce mai mare in toata Europa. „Din pacate, nu exista o solutie gata pregatita. Toate incercarile politice si industriale au esuat pana acum. Capacitatile lipsa nu vor fi create pe termen scurt – nici in Europa de Vest, nici in Europa de Est. O solutie este reprezentata de instrumentele digitale cu algoritmii corespunzatori pentru optimizarea capacitatilor de transport inca disponibile. Acest lucru necesita o regandire, deoarece orizonturile de planificare pe termen lung in logistica duc la ineficienta, deci transportatorii de marfuri si societatile comerciale vor trebui sa devina mai flexibili.“

Lipsa de disponibilitate a vehiculelor este cea care face ca pretul de transport sa fie atat de ridicat, iar costurile utilitarelor vor continua sa creasca mult, mai ales in cazul celor cu propulsie alternativa. Salariile soferilor vor fi si ele tot mai mari, si la fel taxele de mediu si de CO2, taxele de drum care pot depinde de combustibil, paletii si materialele de ambalare, iar timpii de asteptare deosebit de lungi si taxele de manipulare a marfurilor vor aduce alte costuri suplimentare.

In ceea ce priveste ofertele de transport de marfa, ele au fost peste nivelul din trecut pe tot parcursul lui 2021, cand in Europa a continuat tendinta de revenire a transportului rutier, inceputa in al doilea semestru din 2020. Dar pandemia a produs efecte si in 2021, mai ales deficit de capacitate de transport si blocaje la livrare, si la toate aceste probleme se adauga cresterea inflatiei si a costurilor materiilor prime si combustibililor, aspecte care vor afecta logistica si in 2022. Totusi, Gunnar Gburek nu considera ca aprovizionarea este in pericol, dar afirma ca este posibil sa intervina si alte intarzieri la livrare. „In transportul rutier de marfa pe termen scurt nu vor mai fi disponibile, in primul rand, transporturile speciale, cum sunt cele frigorifice. In cazul transporturilor standard exista insa sansa exploatarii pietei contractelor pe termen scurt. Capacitatile de transport sunt rare, dar exista, iar aplicatiile digitale pot fi de folos pentru a exploata optim disponibilitatea lor.“

In 2021 pe bursa TimoCom cele mai solicitate au fost autobasculantele si cisternele, in crestere cu 297%, respectiv cu 236% fata de 2020. Vehiculele pentru transport la temperatura controlata au inregistrat aceeasi tendinta, crescand cu 184%, cele jumbo si mega cu 159%, iar cele cu inaltime reglabila, mai putin cerute in general, au crescut de peste 90 de ori, semn ca beneficiarii cauta sa transporte cat mai mult odata, tendinta ce ar putea continua in 2022.

Rezultate peste asteptari in 2021 si pentru Trans.eu

Gabriel Sirbu, director executiv Trans.eu Romania, declara ca 2020 a fost un an atipic, imprevizibil, „dar ne-am adaptat rapid“, iar 2021 a reprezentat o perioada de revenire si de ajustare a proceselor la noile conditii de piata si de interactiune umana si a adus o crestere a volumului de clienti/utilizatori, dar si consolidarea parteneriatelor cu clientii existenti. Pe fondul dezvoltarii comertului electronic si consolidarii situatiei economice la nivel european in contextul pandemiei, planul Trans.eu pentru 2021 a fost optimist, iar rezultatele au depasit asteptarile inclusiv datorita faptului ca „am fost alaturi de clienti, am ascultat cu atentie noile lor nevoi si am dezvoltat rapid solutii, astfel ca 2021 s-a inchis prin depasirea maximelor inregistrate in 2019 pe toate segmentele“.

Transformarea digitala a devenit o preocupare tot mai urgenta a actorilor din lantul de aprovizionare, fapt ce a influentat pozitiv dezvoltarea acestei platforme la nivel international. Iar Romania a fost una dintre pietele cu cel mai mare progres. 2022 a inceput cu rezultate foarte bune, „fiind un an in care venim in sprijinul clientilor cu functionalitati ce vor oferi o noua perspectiva de lucru in segmentul spot-privat“.

Trans.eu a avut in 2021 peste 112.000.000 de oferte postate si s-a bucurat de o crestere a increderii utilizatorilor de a folosi uneltele suplimentare oferite. Iar Bursa Regionala, dedicata transportului intern de marfa, a inregistrat o crestere de peste 360% a volumelor.

Tarile cu cele mai mari volume de pe platforma Trans.eu au fost in 2021 Polonia, Germania si Franta, cu 10,6% pentru transporturi LTL si 89,4% pentru marfa in camioane complete si fara modificari importante fata de 2020 – rata cresterii a fost aproape egala pentru fiecare piata pentru segmentul de referinta.

Aceleasi trei tari conduc in topul celor mai multe incarcari/descarcari pe Trans.eu, in timp ce din sudul si estul Europei fruntase sunt Romania, Cehia si Slovacia. Pentru marfurile regionale, in Top 3 se afla Bucuresti, Iasi si Oradea, de unde 95% dintre cei care posteaza marfa sunt case de expeditie si 5% sunt producatori.

Numarul de camioane publicate a scazut, si in cazul Trans.eu, in 2020 si in 2021, cu 10%, respectiv 15% fata de anul anterior. Din totalul vehiculelor, 1,9% sunt autotractoare fara semiremorca, 3% sunt vehicule solo si 3% sunt semiremorci.

In ceea ce priveste portofoliul total de utilizatori, 65% sunt transportatori (procent aflat in faza de consolidare/fidelizare de la 2020 la 2021), 21,6% in 2020 si 20% in 2021 sunt case de expeditii si 13,4% in 2020 si 15% in 2021 sunt producatori (si ei aflati in faza de consolidare/fidelizare si cu o oarecare crestere datorita reorientarii lor catre noi solutii de stabilizare a factorilor economici).

In 2020-2021 pe platforma Trans.eu s-a inregistrat o scadere cu 15% a volumului de marfa, dar in lunile de vara a fost un numar de marfuri mai mare decat capacitatea de transport – a fost cea mai dezechilibrata perioada din an – deoarece multe firme mici de transport s-au inchis in timpul pandemiei sau si-au restrans activitatea, orientandu-se, ca solutie de moment, spre bursa regionala, asa cum explica Gabriel Sirbu.

In contextul actual, transportul in general isi schimba dinamica, mai spune acesta, deoarece, in general, dupa unda de soc ce apare imediat dupa orice schimbare legislativa ori de preturi ale carburantului sau dupa orice alti factori ce influenteaza piata, exista o perioada de adaptare la noile conditii, ceea ce se reflecta in negocierile transportatorilor cu clientii. Totusi, piata spot este volatila, cata vreme fiecare dintre actorii din lantul de aprovizionare poate produce un dezechilibru, afectandu-i si pe ceilalti. De exemplu, dezechilibre notabile sunt in prezent disponibilitatea soferilor si oferta mare de marfa. „In aceste conditii, pentru a minimaliza riscurile, noi incurajam folosirea de catre transportatori atat a curselor spot, cat si a celor pe baza de contract.“

Numarul de marfuri sport de pe Yload creste in fiecare luna cu 30%

Pentru Yload, 2021 a fost un an de crestere, in care a strans 400.000 de euro de la investitori intr-o runda de finantare pe platforma Seedblink si in care s-au inscris pe platforma peste 10.000 de transportatori, volumul de marfuri a crescut semnificativ si cifra de afaceri s-a dublat fata de 2020.

Interesul companiei a fost in 2021 sa dezvolte platforma beta si in urmatoarea perioada va lansa versiunea noua Yload, imbunatatita fata de prima in urma unei investitii de 500.000 de euro. Firma a inceput cu 10-20 de marfuri spot in aprilie 2021 si acum are peste 1.000 de marfuri/luna si creste cu aproximativ 30% in fiecare luna, iar numarul de camioane postate anul trecut a depasit 15.000, cu potential de triplare in viitorul apropiat. 2022 adus si o crestere a numarului de transportatori inscrisi, ajungand la peste 12.000, care au mai mult de 60.000 de soferi, si s-a ajuns la peste 750.000 de vizitatori pe site. „Suntem increzatori ca aceste tendinte se vor mentine pe tot parcursul anului si ca performantele din 2021 vor fi depasite.“

Cele mai multe marfuri provin din Romania si circa 70% sunt pentru piata interna, iar 30% sunt pentru Europa Centrala si de Vest, si din punct de vedere al tipului de client, 90% din marfuri provin de la producatori/comercianti/furnizori/persoane fizice.

Yload a dezvoltat un serviciu care permite ca transportatorul doar sa-si deschida aplicatia si imediat camionul devine disponibil pe harta. Deocamdata nu lucreaza numai cu semiremorci sau numai cu autotractoare, insa in versiunea noua are si aceasta optiune.

Din punctul de vedere al lui Alexandru Huzau, transportatorii trebuie sa creasca preturile cu minimum 30% din cauza scumpirilor din ultimul timp, „dar pretul transportului este despre forecast, nu despre pretul/km. Clientii nostri au la dispozitie un calculator inteligent, unde isi pot calcula toate costurile si pot astfel obtine mai usor o cotatie pentru marfa pe care doresc sa o preia.“

Diverse directii de dezvoltare: siguranta incasarilor, automatizarea notificarilor, evaluarea colaboratorilor

In 2021, in cadrul eforturilor de extindere regionala, BursaTransport a lansat un nou chat cu un design mai prietenos, care ofera si traducere automata, simplificand astfel comunicarea intre expeditori si transportatori din tari diferite. In plus, s-a constatat o crestere a popularitatii serviciului sau, „unic in Romania“, asa cum subliniaza Raluca Apostolescu, de garantare a incasarii, care, cu un cost de 1,7% din suma garantata (libera de TVA), reprezinta o alternativa de protectie la neincasare, avand inclusa in pret si declararea incidentului de plata.

Qoobus a lansat in toamna lui 2021 Algoritmul RPA, cu ajutorul caruia transportatorii primesc notificari automatizate, in timp real, despre anunturi si solicitari de marfa pe rutele lor. Este un serviciu unic, asa cum subliniaza Mihai Cernei, dezvoltat strict pentru a da vizibilitate jucatorilor de pe piata. „Daca ai o marfa, o publici pe Qoobus si Algoritmul RPA isi bate capul sa identifice si sa notifice automatizat toti transportatorii care iti pot oferi solutii. Iar daca esti transportator Algoritmul RPA te notifica automatizat doar despre marfurile de la companiile care te intereseaza, doar pe rutele pe care esti activ.“

TimoCom tocmai a introdus o noua „functie de evaluare“, pe care o poate folosi oricine a incheiat o comanda prin intermediul aceste platforme, pentru a-si evalua partenerul de afaceri dupa efectuarea transportului. Clientii – expeditorii – au patru functii de evaluare: comunicarea cu expeditorul, punctualitatea incarcarii si descarcarii, manipularea marfurilor si manipularea documentelor. Pe de alta parte, contractantii pot evalua comunicarea, acordurile contractuale corecte si plata. Evaluarea este posibila in termen de 104 zile de la prestarea serviciului de transport. Compania este foarte preocupata si de sustenabilitate, deci lucreaza la noi caracteristici, cum ar fi emisiile de CO2, fiind in discutii cu diversi furnizori, iar aplicatia de urmarire a vehiculelor/marfurilor va fi extinsa „semnificativ“.

Platforma Trans.eu este imbunatatita an de an, asa cum subliniaza Gabriel Sirbu, „pentru ca avem o legatura stransa cu toti utilizatorii. Departamentul nostru european de customer satisfaction lucreaza cu clientii activi si potentiali pentru a propune cele mai potrivite solutii si unelte. De exemplu, oferim posibilitatea de avea intreaga Platforma Trans.eu pe telefonul mobil – Android sau iOS – intr-o aplicatie gratuita, Loads2GO, complet functionala, care cuprinde toate facilitatile sistemului nostru.“

In 2022, Yload a lansat noul abonament cu dispecerat inclus, care asigura platile la cateva zile, si urmeaza sa lanseze plata instant, iar Alexandru Huzau crede ca acest tip de abonament este viitorul in transportul de marfa. Carausul plateste 80 de euro/luna si primeste marfuri, GPS, asigurare CMR, dispecerat si plata instant, iar platforma are sapte dispeceri angajati, care pana la final de an ar urma sa gestioneze 200-300 de camioane si 200-300 de dube sub 3,5 t. In plus, Yload va deschide prima scoala de dispecerat din Romania si ii angajeaza pe absolventi. Alexandru Huzau declara ca aceasta este singura platforma din Romania care are un astfel de serviciu de plata rapida, marfuri cu plati in conturi de tip escrow sau portofel digital unde transportatorii pot trage in cateva secunde banii pe care ii doresc in ziua respectiva, din contul pe care il au, fara niciun comision. Si, pentru ca produsele pe care le ofera platforma vizeaza simplificarea si optimizarea tuturor proceselor logistice prin automatizare si digitalizare, se va lansa si Yload Network, o platforma inovativa si complexa de tip ERP, care pe langa automatizarea proceselor va reduce cheltuielile cu logistica.

Digitalizarea, singura directie in care poate merge transportul

Reprezentantul Qoobus aminteste ca despre digitalizarea transporturilor se vorbeste inca din anii ’90’, dar, desi industria a progresat an dupa an in aceasta directie, prin inovatii pentru urmarirea si managementul flotei, problema „matchmaking” nu a fost solutionata: transportatorul cauta marfa, iar expeditorul si compania de productie/comert/retail cauta transportator, ceea ce inseamna pierdere de timp si de bani de ambele parti. „Noi schimbam regulile de joc facand matchmaking automatizat si toti pasii necesari pentru a uni cererea cu oferta, astfel ca ajutam jucatorii mici si mijlocii sa fie la fel de eficienti, rapizi si profitabili ca si cei mari.“

TimoCom isi sprijina clientii in digitalizarea proceselor de afaceri, iar Gunnar Gburek declara ca sunt multe de facut in logistica din acest punct de vedere si ca „scopul nostru este de a le oferi utilizatorilor servicii cu valoare adaugata prin intermediul unei cooperari speciale cu furnizori selectati, cum ar fi platforma de comparare a preturilor Pamyra si specialistul in servicii de plata JitPay. Dar nu ne propunem sute de cooperari, ci doar pe cele care ii sprijina pe utilizatorii nostri in digitalizarea proceselor.“

Digitalizarea devine pe zi ce trece un mod de lucru obisnuit, constata si reprezentantul Trans.eu, si duce la aparitia de noi nevoi si la dorinta de a personaliza modul de lucru. „Trans.eu Group SA este, prin definitie, un producator de sisteme software dedicat industriei transportului rutier de marfa, dar suntem deschisi sa integram sistemele noastre cu parteneri de incredere care au acelasi scop: sa transforme aceasta industrie intr-un loc Smart & Fair (Inteligent si Corect). Deocamdata platforma ofera solutii de urmarire (prin Visibility), managementul flotei si managementul depozitului (prin Dock Scheduler) si are integrari cu firme care sunt lideri de piata pentru diferitele nise – TMS, carduri de combustibil, dar si platforme conexe ERP/SAP.“

In opinia reprezentantului Yload, singura directie in care poate merge transportul este digitalizarea: firmele care nu vor face asta, fie transportatori, fie producatori, vor disparea in cel mult 10 ani. In plus, ele trebuie sa scada semnificativ costurile cu procesele repetitive, cu emailurile zilnice, cu telefoanele de informare, „si suntem convinsi ca doar o platforma de tip Yload ar putea sa le ajute la asta“. Versiunea noua a Yload va oferi doua platforme create pentru a automatiza si mai mult procesele de logistica: Yload Network si Yload Logistics. Prima este speciala pentru producatori/comercianti/furnizori/e-commerce, „fiind, practic, singurul CRM de logistica ce ofera si transportatori reali, deci un software hibrid, avand inclusa si partea de operational, pentru ca permite adaugarea de transportatori cu care lucrezi deja si ofera optiunea sa lucrezi cu firmele din Yload“. Iar Yload Logistics este platforma initiala, dar upgradata, creata pentru transportatori, care permite integrarea cu sistemul Yload de GPS – dezvoltat inhouse, „singurul care foloseste inteligenta artificiala pentru a optimiza rutele si incarcarile“ – optiunea de a face facturile online, de a incasa banii si de a urmari comenzile si/sau licitatiile in timp real.

Tentativele de postare multipla sunt eliminate in tot mai mare masura

In 2021 BursaTransport a reusit sa diminueze „drastic“ suprapostarile de marfa, folosind algoritmi de identificare a postarilor dublate, dar si masuri administrative, pentru a scadea apetitul de a publica aceeasi marfa de mai multe ori cu scopul de a o „urca” din nou in lista postarilor. Incepand de anul trecut, aceasta platforma a pus accent pe postarea de marfuri unice/reale si pe eliminarea tentativelor de postari multiple.

Pe platforma Trans.eu este interzisa postarea multipla a aceleiasi marfi, deci rata de spam este diminuata, ca si efectul de uplift prin postari multiple. „Incurajam toti utilizatorii sa nu posteze multiplu, ci sa foloseasca optiunile sistemului, cum ar fi actualizarea anuntului printr-un singur click, ceea ce va face ca oferta sa ajunga prima in lista.“

Portalurile marilor case de expeditii nu reprezinta o amenintare

In opinia Ralucai Apostolescu, portalurile create de marii expeditori doar fluidizeaza comunicarea cu subcontractorii lor, nu reprezinta marketplace-uri, ca bursele. „BursaTransport a realizat diferenta in toamna lui 2000, cand prima varianta a aplicatiei, retrasa dupa trei luni, facea exact asta: legatura facila cu operatorii a unei unice firme (de expeditie). Nu a fost greu sa intelegem atunci diferenta dintre ce ofeream si ce ii trebuia pietei, astfel ca varianta finala lansata in aprilie 2001 si in principiu valabila si astazi le-a oferit participantilor liber acces reciproc, firma de expeditii care gestiona BursaTransport in acea vreme facand un pas inapoi si devenind unul dintre operatorii ce foloseau aplicatia.“

Reprezentantul Qoobus este de parere ca tendinta marilor firme de expeditii de a-si crea, la inceputul anilor 2010, imediat dupa criza economica, propria bursa, este artificiala, astfel ca, „din ce am studiat noi in ultimii 5-7 ani, cei mai multi expeditori care au dezvoltat portaluri spot au esuat din lipsa de inovatii si lichiditate pe plan intern“.

Iar Gabriel Sirbu vede in aparitia acestor platforme o dovada a faptului ca expeditorii inteleg nevoia de digitalizare si sunt din ce in ce mai receptivi la a face investitii si progrese, dar afirma ca sistemele Trans.eu sunt perfect adaptabile nevoilor utilizatorilor, „astfel ca, pentru marii expeditori care au sau doresc portaluri dedicate, avem resursele necesare pentru a oferi solutii personalizate si integrare cu sistemele detinute de ei. In plus, prin parteneriatele pe care le avem la nivel european, integram si serviciile de carduri de combustibil, TMS, plata a taxelor de drum, monitorizarea flotei, spatii de parcare etc.“

Articole similare