In cadrul conferintei Mediafax talks about Transport&Logistics, Radu Dinescu, secretar general UNTRR, s-a referit la trei probleme care preocupa acum in mod special firmele de transport: faptul ca ministrii de transport nu cunosc domeniul si nici nu asculta de subordonatii lor sau de parerea firmelor private, si se si schimba prea des, astfel incat nici nu apuci sa-l informezi pe unul dintre ei de problemele breslei, ca a si plecat, faptul ca guvernul Romaniei nu intelege ca nu doar transportatorii romani sunt in competitie cu transportatorii din tarile din jur, ci si autoritatile de la noi sunt in competitie cu autoritatile din tarile din jur, si pentru ca o competitie sa fie cat mai corecta fiecare trebuie sa sprijine mediul de afaceri din tara sa – de exemplu, prin mult discutatul control al autorizatiilor transportatorilor turci care tranziteaza Romania – si, cea mai mare problema la ora actuala, majorarea accizei pentru carburant la 1 aprilie, cu promisiune de rambursare a unei parti din ea, pe modelul altor state europene.
Asupra acestui din urma aspect s-a oprit cu precadere secretarul general UNTRR, dar pentru ca multe din aceste informatii le-ati citit deja in numerele anterioare ale revistei Tranzit sau in stirile publicate de noi pe site in ultimul timp, ne vom referi doar la cateva dintre ele.
Consumul de combustibil a scazut in aprilie fata de martie cu peste 18,5%, conform datelor INS, iar tendinta celor care au aflat in noiembrie 2013 de majorarea accizei a fost aceea de a cumpara vehicule cu rezervoare mai mari sau cu doua rezervoare, astfel incat, de exemplu, daca alimentezi 800 l, sa poti ajunge de la Viena in Romania si sa te si intorci fara sa cumperi carburant de la noi.
O problema apare in cazul celor care nu pot alimenta din strainatate, pentru ca isi desfasoara activitatea doar in tara. Acestia au incercat sa ceara de la clienti o marire a tarifelor – care sa compenseze cei trei eurocenti pe care statul nu-i returneaza, plus finantarea pentru ceilalti patru eurocenti, care se pot recupera, dar numai la un moment dat – insa nu prea au avut succes.
In plus, setul de norme de returnare a accizei, cand intr-un tarziu a fost publicat, s-a dovedit a fi foarte complicat, in ciuda faptului ca UNTRR a oferit consultanta autoritatilor statului si a prezentat legi si cifre din statele care fac rambursare de accize. „Am adus specialisti din Ungaria“, puncteaza Radu Dinescu, „si ei au prezentat la Ministerul de Finante procedura de la ei, cum se face inscriere electronica si cat de usor se pot compensa datoriile pe care firmele le au la stat. Dar ori nu s-a inteles nimic, ori nu s-a dorit sa se inteleaga nimic.“
Multi dintre cei care contesta rambursarea unei parti din acciza se tem de frauda, mai puncteaza secretarul general UNTRR, dar se tem degeaba, frauda nu e posibila pentru ca doar opt furnizori de carburant acopera circa 95% din consumul de motorina de la noi si eligibile pentru recuperarea accizei sunt doar vehiculele licentiate, care pot fi foarte usor verificate. In plus, se poate calcula ca pentru un camion condus de un sigur sofer, care ajunge la 10.000 km/luna si consuma in medie 30 l/100 km, se pot recupera lunar 140 de euro. „Deci toate firmele care fac cerere electronica in sistem si cer 140 de euro/luna/camion pot primi banii in 10 zile. Iar daca cer mai mult, sa motiveze de ce o fac. De exemplu, poate merg cu doi soferi si ajung la 20.000 km/luna. Pe cand la noi inca nu se stie unde si cand se pot depune documentele, iar rambursarea se face la doua luni. Dar autoritatile pot sa vina, la doua luni dupa depunerea cererii, sa mai ceara detalii suplimentare, sau sa-ti spuna ca nu-ti pot returna banii.“
Iar partea legata de documentele pe care trebuie sa le prezinti este si mai interesanta: trebuie sa dovedesti cu CMR si contract de transport pentru fiecare cursa ca ceri recuperarea accizei doar pentru vehiculele pe care le folosesti ca sa produci, si pentru 5-15% din consumul lunar nu poti cere rambursare, deoarece se considera ca sunt kilometri pe gol.
Un alt inconvenient subliniat de Radu Dinescu este acela ca firmele in insolventa sau care au datorii la stat – desi rambursarea unei parti din acciza ar putea compensa aceste datorii – nu sunt eligibile, deci din start sunt intr-o pozitie de inferioritate in competitia cu celelalte. In concluzie, „probabil vom vedea primele returnari de acciza in septembrie-octombrie, de ochii lumii, in vederea alegerilor din noiembrie, si atat“.
Insa, in conditiile in care tendinta in urmatorii cinci ani este de crestere a pretului la carburant din cauza scumpirii petrolului la nivel global si din cauza cresterii accizei – UE intentioneaza sa ajunga de la 330 la peste 550 de euro/1.000 l – un mecanism functional de rambursare poate fi de mare ajutor. In concluzie, „statul roman trebuie sa vada ce a luat de la transportatori si sa caute sa le returneze o parte, altfel, toata lumea va lucrat economic si va alimenta din tarile unde motorina va fi mai ieftina si statul va pierde“.
