Consiliul European pe Relații Externe (ECFR) a comunicat ieri rezultatul ultimului sondaj pe marginea conflictului din Ucraina. Sondajul dezvăluie decalajul în creștere între cei care vor „pace” și cei care vor „dreptate” în urma războiului din Ucraina, prima tabără fiind îngrijorată că guvernele naționale prioritizează măsurile împotriva Rusiei în detrimentul altor aspecte importante, cum ar fi creșterea inflației și criza nivelului de trai.

• Majoritățile din toată Europa învinovățesc Rusia pentru izbucnirea războiului și o consideră obstacolul principal în calea unui acord de pace. În România, 58% dintre respondenții sondajului ECFR și-au exprimat această opinie.
• Sondajul a descoperit o susținere copleșitoare pentru politica occidentală de rupere a legăturilor cu Moscova, însă dezvăluie și îngrijorări referitoare la costul sancțiunilor economice și amenințarea unei escaladări nucleare. Aproximativ 4 din 10 români se tem de o „recesiune economică” sau de „pierderea locului de muncă” ca o consecință a conflictului.
• Dacă situația nu se schimbă dramatic, europenii se vor opune unui război de durată. Doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda există o susținere publică semnificativă pentru creșterea cheltuielilor militare. În ciuda apropierii geografice de acest conflict, opinia predominantă în România este că nu este nevoie de o creștere a cheltuielilor de apărare națională.
• Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar dacă asta va afecta obiectivele climatice ale blocului comunitar. Majoritatea românilor, mai precis 54%, au acest punct de vedere.
• Mulți se tem că războiul din Ucraina va afecta UE și cred că China și Statele Unite vor evita orice consecințe majore ale conflictului.
• Această reorientare a opiniei publice de la ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă riscă să fisureze unitatea poziției Europei asupra conflictului, potrivit coautorilor raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev.

Europenii l-au surprins pe Vladimir Putin și s-au surprins pe ei înșiși prin unitatea și fermitatea răspunsului la invazia Rusiei din Ucraina, însă se tem de repercusiunile economice ale unui conflict prelungit, potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat de ECFR și derulat în nouă state membre UE (Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), plus Marea Britanie. “Deși Ucraina continuă să se bucure de susținere, preocupările europene s-au reorientat de la evenimentele de pe câmpul de luptă la impacturile pe scară largă ale conflictului, inclusiv în ceea ce privește întreruperea lanțului de aprovizionare, explozia prețurilor la energie și creșterea inflației. Acest lucru indică faptul că mulți europeni vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă asta va duce la pierderi teritoriale pentru Ucraina, și cred că UE o „va duce mai rău” în urma conflictului, spre deosebire de SUA sau China.”

În raportul alcătuit pe baza sondajului, „Peace vs. Justice: The coming European split over the war in Ukraine”, ECFR a constatat că în ciuda existenței unei susțineri puternice în Europa pentru aderarea Ucrainei la UE și pentru politica Occidentului de rupere a legăturilor cu Moscova, începe să se formeze un decalaj între pozițiile adoptate de multe guverne naționale și starea de spirit a populației din țările respective. Sondajul, care a fost realizat de Datapraxis și YouGov între 28 aprilie și 11 mai 2022, arată că deși europenii sunt în marea majoritate de acord cu privire la cine este de vină pentru conflictul din Ucraina (73% spunând Rusia, în țările chestionate), există un decalaj între cei care vor încheierea cât mai rapidă a conflictului (tabăra Păcii) și cei care cred că Rusia ar trebui să fie pedepsită și să răspundă pentru încălcările legilor internaționale (tabăra Dreptății).

Concluziile-cheie ale sondajului paneuropean ECFR includ, printre altele:

• Europenii vor ca UE să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusesc, chiar și în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului comunitar. Aceasta a fost opinia predominantă (58%) din țările participante la sondaj și din toate taberele de respondenți, fiind cea mai pronunțată în Finlanda (77%), țară care importă majoritatea gazului din Rusia. Acest rezultat indică o susținere publică pentru a șasea rundă de sancțiuni a Consiliului European anunțată pe 30 mai 2022, inclusiv pentru un embargou parțial asupra petrolului rusesc și o investiție considerabilă în energia regenerabilă ca parte a diversificării energiei blocului comunitar. În România, 54% dintre cei chestionați susțin eforturile de reducere a dependenței țării lor de energia rusească.
• Mulți cred că războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă Uniunea Europeană și că China și Statele Unite vor evita orice consecințe serioase ale conflictului. Majoritatea europenilor (55%) prevăd că UE se va găsi într-o situație „ușor mai rea” sau „mult mai rea” în urma conflictului.
• Există un sentiment predominant că guvernele sunt mult prea concentrate pe război, în detrimentul altor probleme cu care se confruntă cetățenii. 42% dintre respondenți cred că guvernele lor dedică prea mult timp războiului din Ucraina, în timp ce 36% au fost mulțumiți de atenția devotată conflictului, iar 4% au spus că există o concentrare mult prea mică asupra războiului. Polonia și România au fost singurele țări dintre cele chestionate în care peste jumătate dintre respondenți au spus că guvernul lor a acordat prea multă atenție războiului din Ucraina.
• Principalele preocupări pe care europenii le au referitor la conflict sunt impacturile asupra nivelului de trai și amenințarea de escaladare nucleară. Deși anxietatea este prezentă în toate țările, acestea își prioritizează diferit aceste preocupări. Respondenții din Germania, Italia și Franța sunt cei mai îngrijorați de impactul războiului asupra nivelului de trai și prețurilor la energie. Suedezii, britanicii, polonezii și românii sunt mai îngrijorați de amenințarea unui război nuclear. Țările situate cel mai departe de Rusia – Portugalia și Spania – sunt îngrijorate de ambele amenințări aproape în mod egal, în timp ce Finlanda este cel mai mult îngrijorată de riscul unor acțiuni militare ale Rusiei îndreptate împotriva sa.

Există diferențe semnificative de opinie între țările care împart o graniță terestră cu Ucraina. În Polonia, 83% dintre cei chestionați învinuiesc Rusia pentru conflict, comparativ cu doar 58% în România, în timp ce 74% consideră că Rusia este cel mai mare obstacol în calea păcii, comparativ cu 42% în România. Polonezii și românii diferă, de asemenea, în ceea ce privește nivelul solidarității cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre respondenții din Polonia și 54% dintre respondenții din România susțin acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei. Trimiterea de arme suplimentare în Ucraina este susținută de 78% dintre respondenții din Polonia, comparativ cu doar 46% în România. Cele două țări au păreri semnificativ diferite cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina. Polonia este una dintre puținele țări în care susținerea acestei idei este mai mare decât respingerea ei (prin 46% la 30%); în același timp, românii se opun clar la trimiterea de trupe (prin 44% la 26%). Așa că geografia nu este cel mai important factor care definește atitudinile cetățenilor față de război.

În analiza desfășurată asupra datelor, Mark Leonard și Ivan Krastev susțin că opinia publică europeană se schimbă și că este posibil ca „cele mai dificile zile” ale UE să nu fi venit încă. „Reziliența democrațiilor europene”, scriu aceștia, va „depinde în mare măsură de abilitatea guvernelor de a susține sprijinul cetățenilor pentru politici potențial dăunătoare”, cum ar fi un embargou asupra petrolului rusesc care ar împinge în sus prețurile deja crescute la energie și care ar avea un impact profund asupra economiilor europene.

Comentând la sondaj, coautorul raportului și directorul ECFR, Mark Leonard, a spus:

„Europenii l-au surprins pe Putin și s-au surprins pe ei înșiși cu unitatea lor de până acum, însă marile provocări abia acum urmează. Există posibile diferențe de opinie cu privire la nivelul de trai, refugiați și escaladarea nucleară, însă marele decalaj este cel dintre cei care vor ca războiul să se încheie cât mai repede posibil și cei care vor ca Rusia să fie pedepsită. Dacă nu este gestionat așa cum trebuie, decalajul dintre «tabăra păcii» și «tabăra dreptății» în ceea ce privește Ucraina ar putea fi la fel de dăunător ca cel dintre creditori și debitori în timpul crizei euro.”

Sondajul european ECFR pre-invazie, din februarie 2022, poate fi accesat aici.