Pașaportul pentru produse digitale a fost lansat în aprilie 2022. Conceptul a fost introdus în luna martie prin regulamentul european privind „produsele durabile”, adoptat ca parte a programului Green Deal al UE.
Noile cerințe îi obligă pe toți operatorii să pună la dispoziție date structurate în mod corespunzător privind produsele. În plus, acestea interzic distrugerea produselor nevândute și promovează bunurile produse în mod durabil.
Pașaportul digital al produselor este un set de date care permite identificarea unui produs, precum și a compoziției și originii acestuia pe tot parcursul ciclului său de viață. Acesta include nu numai date despre produsele finite, ci și despre componente și produse intermediare. Pașaportul se aplică nu numai bunurilor produse în Europa, ci și celor importate în UE de pe alte piețe.
Doar anumite tipuri de produse alimentare, furaje și produse farmaceutice au fost exceptate de la posesia acestuia. În primă instanță, pașaportul se va aplica: din 2024 – bateriilor și textilelor, materialelor de construcții, apoi din 2026 – echipamentelor electrice și electronice.
Pașaportul produselor va facilita verificarea conformității acestora de către autoritățile de reglementare. Costul punerii în aplicare a acestei soluții depinde de modelul care va fi implementat în cele din urmă. Un raport al firmei de consultanță Deloitte sugerează că costul estimat al implementării unui standard deschis la nivel mondial ar putea fi cuprins între 3 și 7,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, în cazul în care ar fi create standarde concurente, cheltuielile financiare ar trebui să fie de zeci de ori mai mari și ar putea varia de la 63 de miliarde de euro la 152 de miliarde de euro.
EuroCommerce și GS1 in Europe au elaborat și publicat o poziție comună în sprijinul conceptului de pașaport digital al produselor. Camera Poloneză de Comerț și Distribuție și GS1 Polonia vor sprijini împreună ipotezele publicate ale pașaportului digital al produselor și vor promova conceptul acestuia în rândul părților interesate.
Comisia Europeană susține că CPP va reduce deșeurile. Acesta subliniază că echipamentele electronice și electrice reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din Uniune. Cantitatea de echipamente electrice și electronice de pe piața UE a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2011 la 8,7 milioane de tone în 2018. Pe de altă parte, colectarea deșeurilor electrice (DEEE) în 2018 a fost estimată la 8,9 kg pe cap de locuitor, ceea ce indică o rată de colectare de 47%.
Conform noii ipoteze stabilite de UE în 2019 (ca an de referință actual utilizat de Eurostat), doar 3 state membre au atins 65%. 19 state membre au atins deja o rată de colectare de cel puțin 45% pentru bateriile portabile uzate în 2019.
Propunerea legislativă, care creează un cadru pentru un sistem alimentar durabil (FSFS), este una dintre inițiativele emblematice ale strategiei „de la fermă la gură” și se așteaptă să fie adoptată de Comisie până la sfârșitul anului 2023. Scopul său este de a face tranziția către un sistem alimentar durabil mai rapidă și mai ușoară.
