Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Curtea de Justiție a UE nu consideră prima de economie de combustibil ilegală, dacă aceasta nu se raportează la distanța parcursă sau cantitatea de marfă transportată

Știrea privitoare la modul de retribuire a șoferilor de la importantă firmă maghiară de transport a stârnit o mulțime de discuții și de comentarii pe pagina noastră de FaceBook, astfel încât am considerat necesar să revenim cu mai multe precizări, în special legate de legalitatea acordării unei prime de economie de combustibil.

Chiar dacă aici părerile au fost împărțite între recomandările Comisiei și practicile din piață, elocventă este decizia Curții Europene de Justiție într-un caz care a avut în vizor tot o firmă maghiară de transport, Rapidsped, acuzată de doi șoferi că au lucrat în Franța preponderent și nu li s-au plătit drepturile salariale cuvenite unui lucrător din țară de detașare.

Pe lângă decizia de luare în considerare a diurnei ca parte a salariului minim, Curtea a fost solicitată să stabilească dacă articolul 10 din Regulamentul nr. 561/2006 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o întreprindere de transport rutier să acorde conducătorilor auto o primă calculată pe baza economiilor realizate sub forma unei reduceri a consumului de carburant raportat la traseul efectuat.

Conform articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 561/2006, se interzice întreprinderilor de transport să remunereze conducătorii auto salariați sau care sunt puși la dispoziția lor în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea de mărfuri transportate, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o asemenea remunerare este de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze încălcarea acestui regulament.

Astfel, a comentat decizia CJUE, aplicabilitatea acestei dispoziții presupune îndeplinirea a două condiții. Pe de o parte, remunerația conducătorilor auto, chiar dacă este acordată sub formă de prime sau de majorări salariale, trebuie calculată în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea de mărfuri transportate. Pe de altă parte, o asemenea remunerație trebuie să fie de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze încălcarea Regulamentului nr. 561/2006.

Decizia Curții a făcut trimitere și la Directiva 2003/59 și în special la considerentul (10) al acesteia, precum și la anexa I la aceasta, coroborată cu Directiva 2006/126, din care reiese că cerința privind formarea conducătorilor de vehicule utilizate pentru transportul mărfurilor pe drum, a căror masă depășește 3,5 tone și care intră sub incidența Regulamentului nr. 561/2006, în vederea optimizării consumului de carburant, este de natură să aibă o influență pozitivă atât asupra societății, cât și asupra sectorului de transport rutier însuși.

Prin urmare – concluzionează CJUE – din moment ce dreptul Uniunii impune conducătorilor vehiculelor menționate să dispună de capacitatea de a conduce în mod rațional și economic, nu se poate considera că articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 561/2006 interzice, în principiu, întreprinderilor de transport să promoveze acest tip de conducere printr‑un stimulent financiar sub forma unei prime.

Primele oferite în funcție de distanța parcursă și cantitatea de marfă transportată sunt interzise

Cu toate acestea, a mai precizat CJUE în decizia Rapidscan, în 2020, o asemenea primă nu ar fi compatibilă cu dispoziția menționată dacă, în loc să fie legată numai de economia de carburant, ea ar recompensa o asemenea economie în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea mărfurilor care trebuie transportate potrivit unor modalități care să incite conducătorul auto să aibă un comportament de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze încălcarea Regulamentului nr. 561/2006. “Prin urmare, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili, având în vedere aceste considerații referitoare la domeniul de aplicare al articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 561/2006, caracteristicile și efectele primei în discuție în litigiul principal. În orice caz, trebuie arătat că economia de carburant depinde de o multitudine de factori, astfel încât simpla ipoteză că o primă pentru economia de carburant ar putea incita anumiți conducători auto să utilizeze sistemul constând în oprirea motorului la coborâre nu poate permite, în sine, să se concluzioneze că o asemenea primă încalcă interdicția stabilită la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 561/2006.”

Articole similare

Ad