Nieuwerkerk a.d. IJssel – Imbema, specialistul în securitatea transporturilor, a publicat o carte albă privind criminalitatea în transportul intermodal pe calea ferată. În cartea albă intitulată „Criminalitatea în lumea transportului intermodal”, Imbema explică faptul că, odată cu creșterea explozivă a transportului intermodal, crește și lipsa de securitate a transportului intermodal.
„În mod evident, vindem soluții fizice și electronice pentru combaterea furtului de marfă”, explică directorul de vânzări pentru SBS, Manolo de la Fuente. Dar este la fel de important ca transportatorii și expeditorii să aibă o idee clară despre tot ceea ce se întâmplă pe cale intermodală în tranzit și despre modul în care totul este conectat. Acesta este motivul pentru care au demarat acest studiu.
În prezent, peste 18 % din transportul din Europa se desfășoară intermodal cu trenul; iar acest procent va crește și mai mult până în 2030. Astfel că nu este greu de calculat că transportul intermodal va reprezenta o proporție din ce în ce mai mare din pagubele de 8,2 miliarde de euro cauzate de infracțiuni pe care le suportă transportul rutier în fiecare an.
Cartea albă prezintă o imagine clară a modului în care organizațiile criminale reușesc să profite de oportunitatea pe care o au odată ce un transportator își vede remorcile plecând pe tren. Pentru că, în timp ce transportul rutier este, de obicei, bine securizat, terminalele sunt puternic monitorizate și șoferii sunt atent controlați, călătoria cu trenul în sine, în special, este acum punctul slab. Şi asta pentru că trenurile par să petreacă ore întregi staționând în locuri întunecate și nesupravegheate sau slab supravegheate.
În afară de faptul că documentul oferă o idee clară despre unde lucrurile merg prost în tranzit și oferă sfaturi practice cu privire la modul în care se poate preveni furtul de marfă, va deveni clar și modul în care diferiți expeditori și transportatori se ocupă de infracțiuni în timpul transportului intermodal. Pe lângă lipsa de transparență, există, de asemenea, un sentiment de neputință în rândul transportatorilor.
În multe cazuri, aceștia nici măcar nu mai depun plângeri. Expeditorii (majori) urmează din ce în ce mai mult o abordare dualistă. Pe de o parte, aceștia iau măsuri preventive, dar și compensează cu grijă costurile aferente cu eventualele pierderi. Acest lucru se datorează și faptului că o proporție semnificativă a acestor pierderi nu aparține expeditorului, ci transportatorului și, indirect, societății.
Cu toate acestea, cu siguranță nu este cazul să nu se ia nicio măsură. Dimpotrivă, în întreaga Europa, există multe inițiative locale de succes, dar totul seamănă puțin cu un covor din petice, în care lipsesc abordarea integrată și coeziunea. Acest lucru le oferă infractorilor posibilitatea de a fugi cu ușurință în altă parte dacă se confruntă cu prea multe neplăceri la nivel local. O abordare europeană integrată clară este ceea ce lipsește aici.
Un mic grup de transportatori transformă problema infracționalității într-un caz de afaceri: cu remorci bine securizate și protocoale bine definite, ei furnizează securitate ca serviciu pentru expeditorii care au nevoie de ea.
