Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

În România, transparența fiscală devine prioritară: raportarea publică CbCR, impusă grupurilor multinaționale începând cu 2023

Începând cu 1 septembrie 2022, prin Ordinul nr. 2048, România este printre primele țări din Uniunea Europeană (UE) care a transpus în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2021/2101 privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte (“raportarea publică CbCR”).

Elementul de noutate adus de raportarea publică CbCR, în contrast cu raportarea CbCR aplicabilă în prezent, constă în faptul că informațiile incluse în raportare nu vor mai fi depuse către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), ci vor fi publice și accesibile publicului.

„Directiva (UE) 2021/2101 a intrat în vigoare în data de 21 decembrie 2021, statele membre având obligația să transpună directiva în legislația națională până la data de 22 iunie 2023. Astfel, având în vedere faptul că România a realizat acest lucru în septembrie 2022, primul an ce va face obiectul raportării publice CbCR este 2023. Acest fapt înseamnă că, în majoritatea cazurilor, pentru un exercițiu financiar care se încheie la 31 decembrie, termenul limită pentru raportarea publică CbCR va fi 31 decembrie 2024.”

Liviu Gheorghiu, Tax Director, Mazars România

Pentru a reduce evaziunea fiscală și pentru a spori transparența fiscală, raportarea publică CbCR obligă atât grupurile multinaționale cu sediul central din UE, cât și din afara UE, cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 milioane de euro[1] în ultimele două exerciții financiare consecutive, să raporteze public informațiile privind impozitul pe profit.

Scopul raportării este de a aduce în atenția opiniei publice informații transparente și accesibile despre nivelul de impozit plătit, locul în care profitul este obținut și locul în care impozitul este plătit.

Obligațiile de raportare sunt aplicabile pentru:

  1. Societăți-mamă finale: societățile-mamă ale grupurilor multinaționale care îndeplinesc condițiile de raportare, sunt obligate să publice raportul CbCR.
  2. Filiale mijlocii și mari[2] din România controlate de societăți-mamă finale ce nu sunt guvernate de legislația din România și care îndeplinesc condițiile de raportare.
  3. Sucursalele din România, în situația în care entitatea care a înființat sucursala face parte dintr-un grup care îndeplinește condițiile de raportare și a cărui societate-mamă finală nu intră sub incidența legislației unui stat membru UE.

Atât filialele mijlocii și mari, cât și sucursalele din România, nu vor avea obligația publicării raportului, în situația în care societatea-mamă finală ce nu intră sub incidența legislației unui stat membru UE publică și pune la dispoziție raportul public CbCR conform prevederilor legislației din România.

Cerința de raportare nu se aplică societăților-mamă finale, filialelor și sucursalelor dacă acestea sunt stabilite, îşi au sediul comercial fix sau au o activitate economică permanentă pe teritoriul unui singur stat membru şi în nicio altă jurisdicţie fiscală. 

Conținutul raportului public CbCR:

  • denumirea societății-mamă finală, exercițiul financiar în cauză, moneda utilizată pentru prezentarea raportului, lista filialelor consolidate în situațiile financiare stabilite în UE sau în jurisdicțiile fiscale necooperante în scopuri fiscale conform listei UE;
  • scurtă descriere a activităților;
  • număr de salariați în echivalent normă întreagă;
  • veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri similare;
  • cuantumul profitului sau pierderii brut (e); 
  • cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exerciţiului financiar în cauză, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce priveşte profiturile sau pierderile impozabile din exerciţiul financiar în cauză de către entităţi şi sucursale, în jurisdicţia fiscală relevantă; 
  • cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză de către entităţi şi sucursale în jurisdicţia fiscală relevantă; 
  • cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză. 

Structura de prezentare a informațiilor din raportul public CbCR

Informațiile enumerate mai sus vor fi prezentate în baza instrucțiunilor de raportare din Directiva 2011/16/UE a Consiliului (DAC4), în secțiunea III din părțile B și C din anexa III, și anume formatul deja existent și utilizat pentru pregătirea raportului pentru fiecare țară în parte.

Informațiile din raportul public CbCR vor fi prezentate în baza unui format de raportare electronică, acestea fiind afișate separat pentru fiecare:

  • stat membru UE;
  • jurisdicție fiscală care la data de 1 martie a exerciţiului financiar pentru care urmează să se întocmească raportul, se află pe lista din anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;
  • jurisdicție fiscală care la data de 1 martie a exerciţiului financiar pentru care urmează să se întocmească raportul și la data de 1 martie a exercițiului financiar precedent, a fost menționată în anexa II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.

Informațiile incluse în raportul public CbCR vor fi prezentate în mod agregat pentru alte jurisdicții fiscale.

Posibilitatea de a omite temporar publicarea anumitor informații

„În baza legislației din România, una sau mai multe tipuri de informații din raport pot fi omise temporar pe o perioadă de maximum 5 ani, în situația în care publicarea acestora ar aduce prejudicii grave poziției comerciale a grupului, cu excepția informațiilor privind jurisdicţiile necooperante în scopuri fiscale conform listei UE. Omisiunile vor fi indicate în raport împreună cu argumentarea aferentă. În termen de maximum 5 ani de la data omisiunii inițiale, toate informațiile omise vor fi publicate în raport.”

Adrian Mutea, Tax Manager, Mazars România

Publicarea raportului

Raportul anual va fi publicat în termen de cel mult 12 luni de la data închiderii bilanțului, pentru a fi accesat gratuit:

  • pe website-ul entității care face obiectul obligației de raportare. Raportul trebuie să fie accesibil pe website pentru o perioadă de 5 ani consecutivi;
  • pe website-ul Registrului Comerțului din România. În acest caz, website-ul entității care are obligația de raportare va face referință la website-ul Registrului Comerțului.

Cerințe de audit statutar

Raportul de audit statutar al unei entități trebuie să precizeze dacă pentru exercițiul financiar care precede exercițiul financiar auditat, entitatea a fost obligată să publice raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit și dacă raportarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2048 din 1 septembrie 2022.

Amenzi

Ordinul nr. 2048 din 1 septembrie 2022 nu prevede amenzi specifice în caz de neconformare.

[1] 3.700.000.000 de lei echivalentul a 747.474.740 de euro conform Ordinului nr. 2048 din 1 septembrie 2022.

[2] Conform Directivei 2013/34/UE, întreprinderile mijlocii sunt întreprinderile care la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

  1. totalul bilanțului: 20.000.000 de euro;
  2. cifra de afaceri netă: 40.000.000 de euro;
  3. numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250.

Întreprinderile mari sunt întreprinderi care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre cele trei criterii menționate anterior.

Articole similare

Ad