Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Potrivit estimărilor ARMO, GPeC și ale principalilor jucători din domeniu, sectorul e-commerce românesc a atins pragul de 6,2 miliarde de euro la finalul anului 2021, cu aprox. 10% mai mult decât în 2020 când valoarea comerțului online a fost estimată la 5,6 miliarde de euro.

Creșterea a fost ușor sub previziunile inițiale, potrivit cărora s-ar fi așteptat o creștere cu 15% și vânzări online în valoare de 6,5 miliarde de euro la final de an. Unul din motive a fost legat de cantitățile reduse de stocuri de marfă ale majorității producătorilor la nivel global care au fost afectați de pandemie și de dificultățile rezultate pe întregul lanț de distribuție. De asemenea, creșterea prețurilor la energie de la finalul anului 2021 a avut un impact negativ asupra pieței bunurilor de folosință îndelungată, conform unei analize The Economist care arată că o creștere cu 10% a prețului energiei se traduce într-o diminuare cu 4,7% a pieței bunurilor de folosință îndelungată. Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont că sectorul e-commerce românesc a intrat într-o etapă de consolidare care era așteptată încă din 2020, dar care a fost amânată de pandemie prin creșterea accelerată a comenzilor online (30% creștere înregistrată în 2020 comparativ cu 2019). Această etapă de consolidare și creștere ușoară este preconizată și pentru 2022.

Anul 2021 a însemnat pentru comerțul electronic din România o etapă de consolidare și validare. După o creștere spectaculoasă în 2020 și, în ciuda tuturor dificultăților cu care s-au confruntat comercianții, fie că vorbim de criza semiconductorilor sau griparea lanțurilor de aprovizionare, 2021 a fost anul în care comerțul electronic s-a extins și am depășit pragul de 6 miliarde de euro cifră de afaceri generată de acest sector în România. Sunt convins că există comercianți care ar fi vândut mult mai mult dacă economia, în ansamblul său, nu s-ar fi confruntat cu aceste obstacole”, a declarat Florinel Chiș, Director Executiv ARMO, citat de GPeC.

Valoarea de 6,2 miliarde de euro pentru sectorul e-commerce românesc la nivelul anului 2021 face referire la toate tranzacțiile generate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet, arată GPeC în comunicatul remis Tranzit.

Potrivit estimărilor jucătorilor din domeniu, comerțul online românesc va continua etapa de consolidare și ușoară creștere și anul acesta, apropiindu-se de valoarea de 7 miliarde de euro la finalul anului 2022.

2020 a adus o creştere uriaşă din perspectiva tranziţiei către comerţ electronic din partea multor retaileri care nu acordaseră înainte o atenţie deosebită acestui segment de busines. Din această perspectivă, piaţa a cunoscut o mare efervescenţă, dar şi o oarecare doză de nelinişte din partea noilor-veniţi de a se adapta la mediul digital.

Un start-up în e-commerce trebuie început cu o documentare foarte bună a domeniului, fie că vorbim despre un business nou, fie despre o companie de retail cu experienţă, care doreşte să acceseze comerţul electronic. Desigur, contează bugetul stabilit pentru expansiunea în online, dar şi dinamica activităţii. Cu alte cuvinte, strategia dictează platforma şi nu invers, a explicat Cristi Movilă, VTEX Growth Leader, în cadrul unui seminar GPeC pe tema comerţului online.

Testarea este foarte importantă pentru alegerea celui mai bun sistem de operare online. Într-o primă fază pot fi accesate platforme locale, bine ataptate pieţei din România, cu sume relativ mici, de aproximativ 50 de euro/lună. Se poate investi fie într-un sistem „premise”, în care soluţia este găzduită pe o platformă, ceea ce ar conferi flexibilitate crescută, dar şi mai multă bătaie de cap, fie într-un concept „software as a service” (SaaS), în care beneficiarul primeşte nişte funcţionalităţi deja testate, în care se investeşte şi care primesc mereu optimizări şi actualizări, dar care nu sunt dezvoltate dedicat nevoilor sale. Majoritatea soluţiilor SaaS sunt „plug-and-play”, însă o parte dintre ele pot fi şi personalizate. Dezvoltarea platformei online trebuie lăsată însă în sarcina profesioniştilor, este de părere Cristi Movilă. „Timpul necesar pentru lansarea unor platforme simple (în care doar se adaptează layout-ul existent noilor produse, spre exemplu) nu este foarte mare. Dacă, dimpotrivă, se doreşte o complexitate crescută, integrare cu ERP, un procesator de plată transparent, direct integrat în site (nu cu redirecţionare), o configurare mult mai complexă, cu mai multe canale, mai multe depozite/stocuri sau un proces de retur foarte bine pus la punct, atunci şi implementările pot dura destul de mult – în medie 3 luni. În plus, contează şi tipologia clientului”.