Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Industria logisticii vehiculelor finite (FVL) se confruntă cu noi provocări majore. Actuala criză a microcipurilor amenință însăși existența industriei logistice auto.

Stocurile sunt aproape de zero, volumele au scăzut dramatic, fabricile se închid fără notificare prealabilă, fluxurile dezechilibrate distrug eficiența și, astfel, profitabilitatea. Rezultatul este curți goale, ateliere goale, transportoare de mașini subutilizate, trenuri și nave care merg fără încărcătură. Industria nu a fost niciodată atât de imprevizibilă, iar planificarea a devenit imposibilă, cu vizibilitatea lanțului de aprovizionare în fabricarea vehiculelor aproape inexistentă în nivelurile inferioare. O consecință a acestui fapt este absența aproape totală a unor prognoze de volum semnificative pentru operatorii de logistică.

Pandemia Covid a distrus profitabilitatea în multe industrii, iar logistica vehiculelor nu face excepție. În mod incredibil, lipsa globală de microcipuri provoacă acum o criză și mai dezastruoasă. În timp ce guvernele din întreaga lume au sprijinit industriile prin pandemie, această nouă criză lovește sectorul și mai tare și nu numai că nu are sprijin guvernamental, dar rezervele companiilor au fost erodate sau distruse în ultimele 18 luni, deoarece sectorul a pierdut o cifră de afaceri estimată la 4,5 miliarde EUR.

ECG solicită industriei auto să ia toate măsurile posibile pentru a-și sprijini furnizorii de logistică. Multe măsuri potențiale le sunt disponibile, inclusiv suspendarea măsurilor de performanță bonus-malus, amânarea ofertelor până când piețele au recâștigat o oarecare stabilitate, partajarea programelor de producție în timp real, revizuirea timpilor de livrare și a frecvenței de expediere și așa mai departe.

Wolfgang Göbel, președintele ECG, a declarat: “Componentele sunt produse peste tot în lume și livrate industriei auto prin intermediul lanțurilor globale de aprovizionare care implică o planificare extrem de complexă. Problema nu este lipsa competenței de planificare a companiilor, ci faptul că alte industrii concurează pentru produsele semiconductoare, iar cererea globală depășește oferta pentru viitorul previzibil. Ca rezultat, industria logisticii auto întrevede variații uriașe ale volumelor într-un termen foarte scurt, ceea ce face ca planificarea capacității să fie aproape imposibilă. Problemele nu se regăsesc atât în ​​lanțurile logistice, cât mai ales în timpii de producție și, de asemenea, un pic în efectul clasic „bullwhip” (efectul “bici” – fenomenul care se produce in lantul de supply chain atunci cand consumatorul isi schimba comportamentul in sensul micsorarii sau maririi necesitatilor sale de consum iar comenzile trimise producătorului și furnizorului creează variatii mai mari decât vânzările către clientul final.)”

El a continuat spunând: „Contractele pe termen lung cu clienții noștri ne restrâng domeniul de planificare operațională. Avem nevoie de informații mai exacte pentru certitudinea planificării, pentru a ne asigura eficiența și a evita costuri suplimentare semnificative care nu sunt compensate de clienți. Membrii asociatiei noastre sunt fericite să livreze, dar și industria trebuie să le lase. “

Toate acestea au loc într-un moment în care industria se confruntă cu niveluri uimitoare de schimbare – un subiect care va fi abordat în cadrul Conferinței anuale ECG de la Bruxelles din 14/15 octombrie. Nu numai că produsele se schimbă rapid, deoarece vehiculele electrice înlocuiesc trenurile de acționare ale motorului cu ardere internă, dar producătorii își reinventează complet modelele de vânzare și distribuție, care vor necesita active diferite, deoarece activitățile online preiau volume importante de la rețelele istorice de dealeri. În plus, la fel ca în toate lanțurile de aprovizionare, există o presiune imensă pentru a decarboniza cât mai repede posibil și pentru a aborda aspirațiile Comisiei Europene în propunerile „Potrivit pentru 55”. Toate acestea vor necesita investiții semnificative în oameni, active, sisteme și așa mai departe. Pe scurt, aproape fiecare aspect al industriei auto se va schimba. Dacă industria nu este susținută și protejată de impactul crizei pe termen scurt, astfel de investiții pe termen lung se vor dovedi imposibile, au mai atras atenția reprezentanții ECG.

Criza de microcipuri forțează multe fabrici auto din Spania să-și reducă activitatea, dar federația operatorilor spanioli de transport FENADISMER crede că ar putea fi și alte interese strategice și economice la mijloc, care să ducă la scăderea producției, afectând astfel cei circa 1.000 de transportatori rutieri de vehicule și numeroși alți lucrători independenți, cu un total de circa 3.900 de ansambluri. Este vorba de firme care au trecut deja în 2020 printr-o perioadă foarte grea din cauza închiderii temporare a multor fabrici.

Spre deosebire de alte tipuri de transport, unde semiremorca poate încărca diverse tipuri de bunuri, transportoarele de mașini sunt incompatibile cu alte mărfuri, și mai sunt și foarte scumpe, peste 200.000 de euro un ansamblu, ceea ce crește povara de pe umerii firmelor și le agravează situația economică.

Pentru a analiza această situație și a determina ce măsuri se pot lua, asociația națională a transportatorilor de vehicule Transportave, membră a FENADISMER, va organiza o întâlnire în septembrie.

Deocamdată se știe că în ultimele săptămâni sute de transportatori de autovehicule au transmis către FENADISMER mesaje de îngrijorare și disperare în legătură cu inactivitatea lor. Întâi și-a oprit parțial producția, la jumătatea lui august, fabrica SEAT din Martorell și au urmat Citroën-Peugeot din Vigo și Opel din Figueruelas, iar la final de august Mercedes-Benz din Vitoria. Toate acestea și-au redus capacitatea deși abia reluaseră munca după perioada concediilor.

Conform datelor oferite de Asociația Națională a Producătorilor de Automobile și Camioane, în iunie producția de vehicule din Spania a scăzut cu 18,1% comparativ cu iunie 2020, când oricum se producea la scară redusă din cauza pandemiei. Față de iunie 2019 scăderea este de 33,8%.

Producătorii auto spun că principala cauză a scăderii ritmului de lucru este lipsa de microcipuri la nivel național și european. De aceea centrele de producție aplică măsuri speciale, ca suspendarea temporară a liniilor de producție și implementarea programului scurt de muncă până când se rezolvă criza de semiconductori, dar se pare că asta se va întâmpla abia în prima parte a lui 2022.