Interesul acut de astazi catre organizatiile agile, doar un alt capriciu de management care va trece in curand, ca si alte capricii anterioare? Sau suntem martorii pe termen lung ai modului in care business-urile, retelele si lanturile de aprovizionare sunt organizate si gestionate? Este posibil ca dupa mai multi ani, cand vom privi inapoi, sa gasim ambele raspunsuri corecte. Insa cel mai probabil, in timp, va disparea utilizarea excesiva a termenului „agil“, acesta fiind inlocuit cu alti termeni in jargonul nostru popular. Vom vedea care din termenii noi se va pastra. Organizatia 4.0, lidership-ul transformational si pozitiv sau managementul VUCA sunt termeni deja utilizati astazi, insa pana acum nu au reusit sa rivalizeze cu popularitatea „agilitatii“, in pofida acceptarii tot mai accentuate.
Dar pentru a continua imbunatatirea practicilor noastre de management si de conducere, nu conteaza ce cuvinte sunt acum la moda sau care le va inlocui pe acestea in timp. Ceea ce conteaza intr-adevar este sensul din spatele acestor cuvinte si schimbarile pe care le aduc acestea in modul in care ne gestionam si ne conducem afacerile. Si aici vedem ca intelesul termenului de aglitate pare sa fie altceva decat o fantezie care va trece. Obtinerea unei agilitati mai mari ne-ar putea ajuta sa facem fata unui fenomen destinat sa ramana cu noi: complexitate in crestere sau o lume definita de VUCA. Si, din moment ce lumea din jurul nostru va deveni mai complexa decat este azi, capacitatea noastra de a supravietui in aceasta lume va necesita o agilitate din ce in ce mai mare.
Aceasta ne ajuta sa intelegem diferenta dintre agilitate interna si externa. Cea externa se refera la capacitatea unei companii de a se adapta la conditiile in schimbare descrise mai sus si de a-si asigura propria supravietuire. Agilitate = ramanere in viata = supravietuire. Din aceasta perspectiva, un exemplu perfect de agilitate este atunci cand o companie supravietuieste in lumea VUCA sau cand propriile inovatii creeaza un mediu VUCA pentru competitori. Agilitatea externa este recunoscuta prin efectele sale exterioare, prin supravietuirea in lumea VUCA si printr-o capacitate inovativa.
Cand oamenii discuta azi despre organizatii si retele agile se refera mai degraba la agilitate interna. Aceasta se refera la principiile predominante de organizare si conducere care le permite companiilor individuale sau partenerilor dintr-o retea sa raspunda cu flexibilitate dorintelor clientilor si sa aiba o capacitate inovativa de dezvoltare. Aceasta perspectiva se refera la initierea organizationala care – se spera – va ajuta sa dea nastere unei agilitati externe in fiecare dintre societatile implicate.
Exista motive sa se presupuna ca retelele si companiile cu agilitate interna sunt de asemenea mai agile extern decat alte companii. Prin urmare, agilitatea interna poate ajuta la promovarea celei externe, acesta fiind si motivul pentru care astazi se pune accent pe consolidarea agilitatii interne. De asemenea, este unul dintre motivele pentru care importanta consolidarii acesteia nu se va diminua in timp, nici chiar atunci cand se vor folosi noi termeni pentru ceea ce numim acum agilitate.
Profesor Andreas Aulinger, director al Institutului IOM Institute pentru Organizare&Management din cadrul Universitatii Steinbeis din Berlin va sustine discursul de deschidere la cea de-a patra conferinta internationala “EXCHAiNGE – The Supply Chainers’ Conference”, care va avea loc in 6-7 octombrie la Frankfurt pe Main.
Dr. Aulinger va vorbi despre ceea ce ar trebui sa caute managerii pentru a construi organizatii si retele agile.
VUCA inseamna:
Volatilitate:
Frecventa crescuta, viteza si schimbari la indemana
Incertitudine:
Scaderea capacitatii de a anticipa evenimente si evolutii
Complexitate:
Cresterea numarului de varabile relevante, al caror efect nu poate fi anticipat
Ambiguitate:
Cresterea ambiguitatii sau a informatiilor neconcludente
Art.redactat de Dr. Andreas Aulinger, director al Institutului IOM Institute pentru Organizare&Management din cadrul Universitatii Steinbeis, Berlin
