Deși companiile aflate în top 150 de operatori de transport privat, dar și operatorii publici au încheiat 2022 cu rezultate financiare mai bune decât în anul anterior, înregistrând creșteri atât la cifra de afaceri, cât și la profit și la activele totale, per ansamblu, industria este încă într-un echilibru fragil. Numărul transportatorilor licențiați a rămas aproximativ același, iar parcul auto național a scăzut ușor în ultimele 12 luni. În contextul schimbărilor vehiculate la transportul județean și interjudețean, în primele nouă luni din 2023 s-au înmatriculat mai multe vehicule decât în perioadă similară a anului trecut, nu însă neapărat și mai noi. Mult-așteptatele decizii în plan legislativ vor dicta, cu siguranță, viitorul industriei de transport.
Numărul de operatori de transport pasageri licențiați și aflați în evidențele Autorității Rutiere Române (ARR) la 1 octombrie 2023 era de 3.555, similar cu nivelul din urmă cu 12 luni (-17 companii). Bucureștiul rămâne regiunea cu cei mai mulți cărăuși licențiați, respectiv 234, cu 12 mai mult decât anul trecut. Poziția secundă în topul județelor cu cei mai mulți operatori este Prahova, cu 167 (-1), urmat de Iași (147/-1), Constanța (138/-9) și Suceava (135/-6). La polul opus, județele cu cei mai puțini cărăuși licențiați sunt Tulcea (35/-2), Teleorman (37), Covasna (38/-1), Bistrița-Năsăud (41/-2) și Sălaj (43/-1).
Se înregistrează însă o creștere importantă în ultimele 12 luni a numărului de operatori autorizați pentru transport alternativ, de la 5.463 în octombrie 2022, la 8.439 anul acesta. Cei mai mulți sunt în București și județul Ilfov (2.760 și respectiv 1.090 de cărăuși). În plus, 830 de operatori sunt autorizați și pentru servicii de închiriere (+116).
Mai puține vehicule, în ciuda achizițiilor semnificative
Flota națională este în scădere, în ciuda achizițiilor semnificative de vehicule din primele nouă luni ale anului. Astfel, în evidențele ARR erau 31.611 copii conforme valabile la 1 octombrie 2023, cu 400 mai puțin decât la aceeași dată a anului trecut. Cele mai multe vehicule de transport călători sunt licențiate în București (3.737/-404 față de octombrie 2022), Prahova (1.388/-25), Argeș (1.388/+40), Iași (1.226/+29) și Constanța (1.209/-77), în timp ce județele cu cele mai puține mașini sunt Tulcea (252/-3), Călărași (294/+22), Covasna (309/-17), Caraș-Severin (313/-61) și Teleorman (342/+21).
Situația parcului auto național este cu atât mai curioasă cu cât în intervalul ianuarie-septembrie 2023 au fost înmatriculate nu mai puțin de 703 autobuze și autocare noi, față de 233 în perioada similară a anului trecut, plus 707 mașini second-hand aflate la prima înmatriculare în țara noastră, cu 100 mai puține decât în primele nouă luni din 2022. De asemenea, au fost livrate și 751 de microbuze noi (față de 247 în aceeași perioadă a anului trecut) plus 84 de microbuze second-hand.
24.390 de vehicule sunt deținute în proprietate, în timp ce 3.942 sunt prinse încă în contracte de leasing, iar 3.068 sunt închiriate.
Aproape un sfert dintre vehiculele licențiate la nivel național (24%) au între 0 și 5 ani vechime, iar alte 20%, între 6 și 10 ani. Este adevărat, ponderea covârșitoare în rândul vehiculelor noi o au autobuzele urbane achiziționate cu finanțare europeană. Tot 20% din flota națională sunt și vehiculele cu vechime de 11-15 ani, 23% sunt cele din categoria 16-20 de ani, iar nu mai puțin de 13% din total au peste 21 de ani. Și, într-adevăr, din evidențele DRPCI se observă multe autobuze vechi și foarte vechi aflate la prima înmatriculare în România, pe lângă ce se tranzacționează intern. Vom vedea unde își vor găsi acestea locul în urma reconfigurării sectoarelor de transport județean și interjudețean, pentru că, între reducerea numărului de trasee în cazul primului și deschiderea pieței – vehiculată pentru cel de-al doilea – nu prea mai rămâne loc de vechituri.
