Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a lansat analiza „Piața Transporturilor Rutiere din România, 2018-2030”, în care urmărește tendințele industriei de profil, cu focus pe evoluțiile și impactul în piață și pe creșterea cererii de servicii de transport rutier, cu rol crucial în comerțul intern și internațional.
Analiza este axată pe câteva componente majore:
- previziuni macroeconomice și importanța transporturilor rutiere în economie,
- evoluții și prognoze ale pieței transporturilor,
- analiza factorilor care influențează piața (costuri, reglementări, bune practici, digitalizare, decarbonizare, Schengen),
- piața transporturilor din România în context european,
- bune practici în transportul rutier de marfă.
Conform studiului, piața transporturilor rutiere a ajuns la o valoare de aproape 19 miliarde de euro în 2023, dintre care 17 miliarde de euro reprezintă transportul rutier de marfă, ritmul mediu anual de creștere în ultimii 5 ani fiind de 8,5%.
În ciuda numeroaselor provocări, sectorul transporturilor rutiere este primul exportator de servicii al României cu 7,81 miliarde de euro în 2023, în fața exportului de servicii IT de 7,772 miliarde euro și cu un sold pozitiv (export-import) de 6,226 miliarde de euro, înaintea soldului serviciilor informatice de 5,9 miliarde euro.
Contribuția transporturilor rutiere la formarea PIB a fost de 3% în 2022, 2,6% provenind de la segmentul de mărfuri.
Studiul mai subliniază că sectorul transportului rutier continuă să fie coloana vertebrală în logistica mărfurilor. În ultimii doi ani acesta a reprezentat 71% din totalul mărfurilor transportate (inclusiv maritim) sau 72% (exclusiv maritim) din parcursul total al mărfurilor măsurat în milioane tone-km.
În concluzie, deși transportatorii români au de înfruntat numeroase provocări economico-financiare și legislative, activitatea lor rămâne remarcabilă. Astfel, din totalul comerțului exterior de mărfuri al României (milioane tone), transportatorii români transportă 57% din importurile de mărfuri ale țării și 66% din exporturi.
La nivel Uniunii Europene, deținem locul 6 la transportul rutier de mărfuri (ca valoare a pieței) deși reprezentăm a 12-a economie ca mărime din UE, locul 3 la transportul rutier internațional bilateral, la fel la transporturile rutiere internaționale cross-trade operate de un transportator român între alte țări din UE, după Polonia și Lituania și tot locul 3 la transporturile în regim de cabotaj operate între două locații de încărcare/descărcare din interiorul unei alte țări UE, de asemenea, după Polonia și Lituania.
De menționat faptul că în 2022 transportatorii români au deținut 4% din piața transportului rutier de marfă din UE, cu toate că economia României reprezintă doar 1,8% din PIB-ul UE.
Studiul UNTRR prefigurează că piața serviciilor anexe transporturilor va crește într-un ritm mai accelerat decât economia românească, în ansamblu, datorită poziționării strategice a țării, cu ieșire la Marea Neagră, și datorită faptului că România încă este o țară emergentă.
Este așteptată să crească cererea serviciilor de logistică și transport de mărfuri din 2025, după depășirea crizei inflaționiste actuale. Asta, datorită impulsului pe care industria prelucrătoare îl va primi (în principal, în urma expansiunii comerțului electronic și a dezvoltării lanțurilor de aprovizionare).
Aderarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre este o urgență. Printre efectele negative ale neaderării la Schengen se numără: pierderi financiare în industrie (pierderi de 2,55 miliarde de euro anul trecut, 2,41 miliarde euro în 2022 și 19,1 miliarde de euro în perioada 2012 – 2023) sau timpi de așteptare în frontieră extrem de lungi (8-16 ore uzual la frontiera cu Ungaria, 3 zile în perioadele de sărbători, cu maxim istoric de 5 zile, la intrarea în Bulgaria, timpi de așteptare de 20-30 de ore uzual, cu 3 zile vara și 7 zile standard pentru camioanele cu mărfuri pentru Austria).
Restricțiile impuse de Pachetul Mobilitate 1 vor continua să influențeze activitățile de cross-trade și cabotaj ale transportatorilor români. Aceștia încă așteaptă hotărârea Curții Europene de Justiție, după ce Avocatul General al UE a recomandat anularea obligației întoarcerii acasă a camioanelor. Acțiunea sa a fost demarată ca urmare a contestațiilor depuse de UNTRR și de alte state membre, încă din 2020.
Criza șoferilor profesioniști rămâne o provocare majoră pentru firme. În prezent, transportatorii rutieri se confruntă cu un deficit de până la 33.800 de șoferi profesioniști de camion.
Pentru perioada 2023-2030, scenariul conservator de prognoză arată o creștere anuală de 1% în volum și 8% în valoare a pieței transportului rutier de marfă, care este estimată să ajungă până la aproape 30 de miliarde de euro; Nu în ultimul rând, în 2024 costurile generale de operare ale transportatorilor rutieri sunt așteptate să crească cu până la 15% (din cauza majorării accizelor, a tarifelor RCA, a timpilor mari de așteptare la frontiere, a noilor taxe pe CO2 a prevederilor impuse de Pachetul Mobilitate 1 sau din cauza costurilor cu retro-echiparea obligatorie cu tahograf inteligent 2), lucru care va antrena scumpiri în lanț la consumatorul final.
