Luni, 4 septembrie, revista Tranzit a organizat o intalnire intre reprezentanti importati ai industriei de transport din Romania si politicieni romani, europarlamentari, spcialisti din cadrul Ministerului Transporturilor, Inspectiei Muncii, Casa Nationala de Pensii s.a. Intentia a fost de a oferi argumente documentate europarlamentarilor romani impotriva votarii noului pachet de legi care reglementeaza transportul rutier, cat si dreptul la munca pe pietele din vestul Europei, restrictionat semnificativ prin directiva detasarii transnationale a lucratorilor. Mai mult decat atat, eurodeputatul Claudia Tapardel, membru in Comisia de Transport din cadrul Parlamentului European, a promis ca va continua sa faca lobby, alaturi de colegii sai din tarile est-europene si a dat sfaturi reprezentantilor transportatorilor despre modul comun de actiune atat la nivel national, cat si international. Au fost prezente la discutii doua asociatii patronale – APTE 2002 si FORT – alaturi de mai multi transportatori afiliati la mai multe asociatii sau la niciuna, dar a caror experienta este necesara pentru a selecta cele mai bune argumente cu care sa se combat ipocrizia statelor vest-europene.
Asa cum a explicat Decebal Popescu, managerul Cartrans Preda, toate eforturile statelor vest-europene se concentreaza nu in directia imbunatirii calitatii vietii soferilor sau a veniturilor acestora, asa cum se incearca sa se lase impresia, ci a impozitarii muncii si profiturilor firmelor de transport nu in statele est-europene, ci in propriile state.
Adrian Dinoiu (Dianthus), Alexandru Paun (Blue River) si Vasile Dinga (Duvenbeck) au adus informatii legate de costurile pe care firmele de transport din Romania le au pentru a indeplini legile salariului minim din Germania, Franta sau Austria. Numai softurile care le permit inregistrarea timpilor in care soferii se gasesc in anumite state, plus abonamentele lunare, inseamna o investitie de peste 40.000 de euro anual. Peste acestea sunt costurile cu personalul care inregistreaza manual timpii de lucru efectiv si timpii de repaos (sau alte activitati) de pe teritoriul acestor state – pentru ca niciun astfel costurile administrative cu notificarea autoritatilor din aceste state a fiecarei curse effectuate acolo, costurile cu reprezentantul legal in Franta si Austria, costurile de obtinere a A1, cat si costurile ocazionate de un control, care pentru una dintre firme, s-a ridicat la 5.000 de euro numai cu pregatirea dosarelor si traducerea documentelor in limba germana.
Ministrul secretar de stat Mihai Tamaian si Marius Alban, care reprezinta Directia Transport Rutier la consultarile pe noul pachet rutier, au dat asigurari ca pozitia Romaniei este ferm indreptata impotriva includerii transporturilor intre domeniile de aplicare a directive detasarii transnationale a lucratorilor si ca se lucreaza la o strategie de negociere in acest sens.
Reprezentantii ITM si ai Casei Nationale de Pensii au declarat ca discutiile de la Bruxelles vizeaza o inasprire a conditiilor de acces la piata muncii din vestul Europei, fiind propuse modificari la eliberarea de certificate A1, care vor face imposibil, pentru multe firme de transport inregistrate in Romania, sa mai primeasca astfel de documente portabile.
Cristian Helwig (Aquila) a evidentiat si cheltuielile imense ocazionate de obligatia de a petrece perioada de repaos de 45 de ore in cabina camionului, care se pedepseste cu amenzi de circa 3.000 de euro in Franta, Belgia si, mai nou, in Germania, pedeapsa mergand si in penal, la mai mult de trei abateri. Hoteluri nu se gasesc in preajma parcarilor, in plus marfa ramanand nesecurizata si la mana bandelor de hoti care s-au format ca ciupercile dupa ploaie dupa ce aceasta obligatie a inceput sa fie aplicata in principalele piete de transport din Europa.
Mai mult decat atat, asigurarea CMR nu acopera furtul de marfa daca soferul nu se gaseste la camion, obligatia de a asigura marfa pe durata transportului fiind in sarcina transportatorului. Tocmai de aceea recomandarea este de a discuta cu beneficiarul marfii sa-si asigure bunurile cu o polita Cargo, soferul fiind obligat, legal, sa lase camionul in parcare, si deci aflandu-se in imposibilitatea de a-si duce la capat responsabilitatea sa derivata din CMR.
Confruntati cu o criza acuta de soferi profesionisti, recrutati agresiv de transportatorii vest-europeni, care nu mai gasesc soferi in tarile lor, firmele de transport din Romania propun reducerea varstei de la care se poate obtine permisul C si C+E inca de la 18 ani, asa cum prevedea legea nationala pana acum cativa ani, in conditiile in care soferii incepatori sa fie insotiti in curse de alti soferi experimentati pana ajung sa se descurce singuri.
Mai mult decat atat, Viorel Angelescu, directorul Viotrans Grup, propune sa crestem atractivitatea veniturilor soferilor, la un nivel comparativ cu al celor din vest, fapt usor de pus in practica cu ajutorul statului roman pe modelul lucratorilor din IT model implementat cu mare succes si care a triplat aproape nivelul taxelor colectate la buget din industria respectiva doar prin niste masuri simple de reducere a impozitarii).
Fostul ministru al Finantelor, senatorul PSD Eugen Teodorovici, a informat reprezentantii transportatorilor ca a propus si sustinut ca Consiliul Concurentei sa faca o analiza ale conditiilor concurentiale pe fiecare tara in parte, pentru a vedea unde firmele romanesti se confrunta cu restrictii la piata, fara ca firmele din tarile respective sa se confrunte cu aceleasi problem in Romania. Analiza va fi discutata apoi cu reprezentantii guvernelor fiecarei tari in parte, cat si in Comisia Europeana si, daca restrictiile nu vor inceta, Romania va cere infringement impotriva acelor state sau va impune, la reciprocitate, masuri similar firmelor din tarile restrictive.
Revista Tranzit impreuna cu grupul de lucru alcatuit din transportatorii prezenti la discutii urmeaza sa trimita propunerile legislative facute in cadrul discutiei informale de luni catre toate institutiile Statului prezente sau care ar fi trebuit sa fie prezente (inclusive MAE si Ministerul Finantelor Publice) si va urmari finalitatea acestor propuneri.
Mai multe despre aceasta tema puteti gasi pe larg in numarul de octombrie al revistei Tranzit, care va aparea pe piata pe 28 septembrie.
