Comerțul este afectat de o creștere constantă a numărului de restricții în ultimii ani, de dificultăți apărute în lanțul de aprovizionare, care generează întreruperi costisitoare, atât din punct de vedere financiar cât și din punct de vedere al reputației companiei și de riscuri politice, în contextul în care 60% din PIB este influențat de rezultatele alegerilor care urmează, cu efecte semnificative pe termen lung. “Instabilitatea geopolitică este o preocupare majoră pentru întreprinderi. S-a putut observa impactul său în ultimele luni în Orientul Mijlociu și – pe o perioadă mai lungă – în Ucraina. Comerțul dintre economiile îndepărtate din punct de vedere geopolitic reprezintă aproape 20% din comerțul global cu bunuri, dar aproape 40% din comerțul cu produse concentrate la nivel global. În prezent se constată orientarea a tot mai multor companii către nearshoring, ca strategie operațională pentru depășirea riscurilor apărute pe parcursul etapelor de aprovizionare cu bunuri și produse”, a declarat Eugen Anicescu, CEO, Aon România, cu ocazia webinarului 2024 Client Trends Report organizat pe 20 iunie la București. Pentru a controla dificultățile apărute care afectează lanțul de aprovizionare este nevoie ca factorii de decizie din companii să se folosească de datele pe care le au la dispoziție, să înțeleagă furnizorii și ecosistemul în care rulează afacerile, astfel încât să fie acoperiți în cazul unor eventuale dificultăți cu care s-ar putea confrunta.

Evoluțiile tehnologice au ajutat organizațiile să crească eficiența operațională, să conecteze forța de muncă și să stimuleze creșterea afacerilor. Cu toate acestea, aceste progrese au expus, de asemenea, companiile la riscuri noi, în evoluție, cum ar fi instrumentele bazate pe inteligența artificială care alimentează forța de muncă, creând în același timp noi expuneri prin fraudarea securității datelor. Tehnologia accelerează într-un ritm fără precedent, iar inovațiile bazate pe Inteligența Artificială ridică o serie de întrebări, inclusiv proprietatea intelectuală ca o clasă de active, abordarea impactului asupra locurilor de muncă și a cerințelor forței de muncă și modul de valorificare a noilor tehnologii pentru a stimula creșterea afacerilor. “Pe măsură ce se preconizează că frecvența și severitatea atacurilor cibernetice va crește, cea mai eficientă metodă de protejare este anticiparea acestora și pregătirea angajaților pentru a fi în măsură să recunoască și să evite astfel de atacuri, în condițiile în care erorile umane fac ca aceste riscuri să se concretizeze. Totodată, companiile pot apela la consultanță și transferul riscului, pentru a acoperi în mod eficient evenimentele cibernetice”, a declarat Cosmin Neagu – Client Director, Aon România.

Schimbările climatice au dus la creșterea frecvenței evenimentelor meteo nedorite. De la nivel global, unde vorbim în prezent despre inundații în deșert, piața locală se confruntă cu multiple provocări cauzate de schimbările climatice: seceta, grindina, inundațiile și furtunile afectează în fiecare an culturile producând daune majore și pun în pericol stabilitatea întregii industrii agricole. De la riscuri acute – cutremure, uragane, inundații – evenimente rare care pot să aibă impact violent, la riscuri cronicizate, când crește frecvența de apariție iar efectele sunt majore, este necesar să fie avute în vedere soluțiile de asigurare, atât cele clasice dar și cele parametrice, care în unele cazuri se pot cumula și protejează companiile de riscurile generate de schimbările climatice.

Zona de resurse umane este provocarea viitorului, iar beneficiile oferite angajaților sunt cele care pot face o diferență notabilă în atragerea și retenția forței de muncă. Rezultatele Benefits Survey Results 2024 ne arată că beneficiile oferite prin programe de wellbeing includ, în ordinea importanței, următoarele: terapie psihologică (în proporție de 60%) programe pentru managementul stresului (40%) și abonamente la sala de sport (34%). “Gestionarea forței de muncă în actualul context volatil necesită inovare și utilizarea datelor disponibile. Angajații se așteaptă să primească mai mult decât un salariu. Ca răspuns, organizațiile echilibrează costurile cu capacitatea de a oferi o experiență convingătoare angajaților”, a declarat Adrian Löw-Vesa – Head of Health Solutions, Aon CEE. Aceste patru megatendințe sunt strâns legate între ele. Factorii de decizie din companii recunosc că nu își pot permite să ia în considerare aceste tendințe în mod izolat în timp ce încearcă să-și gestioneze afacerile într-un context tot mai complex și au nevoie de date relevante pentru a fi în măsură să ia cele mai bune decizii pentru succesul afacerii.