Uniunea Europeană a decis un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special flota fantomă folosită la transportul petrolului, sectorul apărării și actorii implicați în eludarea măsurilor anterioare. Contextul rămâne același: războiul de agresiune declanșat de Moscova împotriva Ucrainei și nevoia de a limita capacitatea Kremlinului de a-l susține logistic și financiar.
Ce aduce nou pachetul de sancțiuni?
Noul pachet, aprobat de Comitetul Reprezentanților Permanenți ai statelor membre UE, prevede:
- interzicerea accesului în porturile europene pentru 189 de nave;
- interdicția folosirii serviciilor maritime europene de către aceste nave;
- restricții suplimentare la export pentru 30 de actori economici suspectați că sprijină direct armata rusă;
- înghețarea activelor și interzicerea accesului pe piața UE pentru alte 75 de persoane și entități.
Măsurile vor intra în vigoare imediat după aprobarea oficială, programată pentru reuniunea miniștrilor de externe ai UE de săptămâna aceasta.
Flota fantomă – un pericol nevăzut pe mări
În centrul noilor reglementări se află așa-numita flotă paralelă sau „flotă fantomă”. Este vorba despre sute de petroliere care transportă petrol rusesc în afara controalelor internaționale:
- nave vechi, nesigure din punct de vedere tehnic, fără inspecții regulate;
- fără asigurări occidentale, ceea ce le face extrem de periculoase în caz de avarie;
- fără sistem de identificare activ (AIS), fapt ce complică monitorizarea lor.
Experții avertizează că aceste nave reprezintă un risc serios pentru siguranța maritimă și pentru mediu, mai ales în cazul unui incident în zone sensibile ecologic.
Industria de apărare și rețeaua de eludare, sub lupa Bruxellesului
UE își propune, de asemenea, să blocheze rețelele comerciale care facilitează aprovizionarea complexului militar-industrial rusesc, inclusiv companii din afara Europei care acționează ca intermediari. Bruxellesul vizează tot mai des nu doar entități rusești, ci și partenerii lor din Asia, Orientul Mijlociu sau Africa care contribuie la ocolirea sancțiunilor.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat decizia statelor membre și a reafirmat determinarea Bruxellesului de a „menține presiunea asupra Kremlinului”. Potrivit acesteia, scopul nu este doar economic, ci și moral și politic, pentru a sprijini Ucraina și a reduce capacitatea de agresiune a Rusiei.
Pe lângă noile sancțiuni deja anunțate, UE pregătește măsuri adiționale împotriva:
- organizațiilor implicate în dezinformare;
- persoanelor vinovate de încălcări ale drepturilor omului în teritoriile ocupate sau în interiorul Rusiei.
Context: Sancțiuni constante din 2022
Acesta este al 14-lea pachet de sancțiuni adoptat de Uniunea Europeană de la declanșarea invaziei ruse în februarie 2022. Ultimul fusese lansat în februarie 2025, cu ocazia marcării a trei ani de la debutul conflictului.
UE semnalează astfel că nu intenționează să-și relaxeze presiunea asupra Rusiei, iar flota fantomă – până recent un punct slab al regimului de sancțiuni – a devenit acum o prioritate strategică.
