Germania, adesea privită drept motorul economic al Europei, a reușit să ofere o surpriză pozitivă la începutul lui 2025: economia a crescut în primul trimestru cu 0,4%, dublu față de estimările inițiale ale Oficiului Federal de Statistică. Într-un context tensionat, cu amenințarea unei recesiuni prelungite și incertitudini comerciale crescute, acest rezultat pare un respiro. Însă în spatele cifrelor se profilează încă multe semne de întrebare.
Exporturile – forța din spatele redresării temporare
Exporturile au fost principalul motor al creșterii. Vânzările externe de automobile, produse farmaceutice și echipamente industriale au depășit așteptările, impulsionate în parte de un efect anticipativ generat de litigiul comercial cu Statele Unite. Companiile au grăbit comenzile și livrările, temându-se de posibile creșteri ale tarifelor impuse de Washington.
„Producția din industria prelucrătoare și exporturile au evoluat mai bine decât presupuneau proiecțiile inițiale”, a explicat Ruth Brand, președinta Oficiului de Statistică.
Totodată, consumul privat a crescut cu 0,5%, susținut de scăderea inflației și de majorările salariale în unele sectoare. Investițiile în clădiri (+0,5%) și în echipamente (+0,7%) au completat tabloul unei reveniri modeste, dar semnificative.
2025: al treilea an fără creștere?
În ciuda acestui început promițător, economiștii avertizează că 2025 ar putea deveni al treilea an consecutiv fără creștere economică – o situație fără precedent în istoria Republicii Federale Germania. Consiliul german al experților economici, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană prognozează stagnare pentru întregul an.
„Trimestrele următoare vor fi mai slabe”, a confirmat și președintele Bundesbank, Joachim Nagel, care prevede un an dificil, în ciuda impulsului din primul trimestru.
Tarifele americane planează ca o sabie deasupra industriei germane
Factorul major de incertitudine este reprezentat de politica comercială a SUA. Deși președintele Donald Trump a suspendat temporar anumite suprataxe, tarifele generale de 10% rămân în vigoare, iar importurile de automobile și oțel au fost deja afectate.
Un studiu comandat de Family Business Foundation arată că un „război tarifar” total, cu taxe reciproce de 25% între SUA și UE, ar provoca o prăbușire cu 43% a exporturilor germane către SUA și o scădere a PIB-ului german cu 0,2%. Industriile auto, farmaceutică și de inginerie mecanică ar fi cele mai afectate, înregistrând scăderi ale producției între 3,8% și 8,7%.
În ciuda pesimismului dominant, există câteva raze de speranță. Indicele Ifo, care măsoară încrederea în economie, a crescut pentru a cincea lună consecutiv. Totodată, noul guvern federal pregătește un pachet de reforme, care ar putea include scăderi de taxe, reducerea birocrației și măsuri pentru stimularea pieței muncii.
Ministrul economiei, Katherina Reiche, a anunțat că până la jumătatea lunii iulie va fi lansat un prim pachet de sprijin pentru companii. De asemenea, discuțiile din cadrul G7 sugerează o posibilă detensionare a conflictului comercial cu SUA.
2026: anul revenirii?
Cele mai optimiste previziuni vizează anul 2026. Consiliul experților economici estimează o creștere de 1,0%, susținută de investiții publice masive în apărare și infrastructură, posibile datorită unei poziții bugetare încă solide. Bundesbank avertizează totuși că deficitele publice vor trebui reduse ulterior și cere o reformă a „frânei datoriei” în conformitate cu normele UE.
Deși Germania pare să fi evitat pentru moment o scădere economică abruptă, contextul general rămâne fragil. Fără o soluționare clară a litigiului tarifar cu SUA și în lipsa unor reforme structurale interne, economia germană ar putea rămâne blocată în stagnare. Totul va depinde de diplomația comercială și de capacitatea guvernului de a pune în aplicare măsuri eficiente pentru stimularea creșterii.
