Imagini spectaculoase surprinse cu drona arată amploarea lucrărilor desfășurate pe rețeaua feroviară a României, mai ales pe segmentele dintre Apața și Cața și între Cața și Sighișoara. Întreaga axă transversală nord-sud, de aproape 500 de kilometri, de la Oradea — la granița cu Ungaria — până la București, prin nodul feroviar de la Brașov, este împărțită în tronsoane și modernizată treptat pe măsură ce contractele sunt atribuite. Aceste lucrări ample sunt finanțate în mare parte din fonduri europene și incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget estimat la 1,8 miliarde de euro.
În șantierele active, lucrările sunt impresionante: traseele istorice pline de curbe sunt rectificate, apar tuneluri noi, viaducte lungi și șanțuri adânci care transformă complet infrastructura. Oficial, vorbim despre o modernizare, dar în realitate multe segmente sunt reconstruite de la zero, cu implicarea unora dintre cele mai puternice companii din construcțiile feroviare europene.
Odată finalizat, acest coridor feroviar între Ungaria și București va respecta standardele europene de infrastructură, electrificare și semnalizare și va permite circulația trenurilor de marfă cu viteze de până la 120 km/h. Totodată, proiectele urmăresc să reactiveze și legătura feroviară cu portul Constanța, cel mai mare hub de tranzit maritim al României la Marea Neagră, ceea ce ar consolida poziția țării ca punct logistic strategic între Est și Vest.
Primele loturi din planul de modernizare și electrificare a liniei Cluj Napoca–Oradea–Episcopia Bihor au fost atribuite începând cu octombrie 2022. Lotul 4, care acoperă 50 de kilometri de cale ferată de la granița cu Ungaria până la Aleșd, are o valoare de 490 de milioane de euro și este executat de un consorțiu condus de Webuild, alături de Pizzarotti și Salcef. În ianuarie 2023, CFR a semnat și contractul pentru lotul 2, de 36,5 kilometri între Poieni și Aghireșu, pentru 295 de milioane de euro, cu RailWorks — același consorțiu care lucrează și la lotul 1, de 30 de kilometri între Cluj Napoca și Aghireșu. Termenele prevăd finalizarea lucrărilor în maximum patru ani.
Modernizarea nu se limitează doar la coridorul principal care leagă Ungaria de Marea Neagră. România face pași importanți și spre est, către Republica Moldova. În mai 2025, operatorii feroviari din cele două țări au semnat un memorandum de cooperare care prevede redeschiderea rutei Fălciu–Prut (Cantemir), electrificarea liniei Iași–Chișinău și modernizarea punctelor vamale de la Ungheni.
Un proiect simbolic este redeschiderea podului peste Prut la Fălciu, închis din 1992, pentru a facilita din nou transportul de containere între cele două țări. La începutul lui 2025, Comisia Europeană a decis să sprijine financiar reconstrucția completă a infrastructurii transfrontaliere, ca parte a eforturilor de a întări legăturile economice ale Republicii Moldova cu vestul Europei, în contextul renunțării treptate la dependența de Rusia. Reconstrucția podului cu ecartament dublu a început deja, iar pe partea moldovenească se vor reface aproape doi kilometri de linie ferată până la stația Prut, lucrările urmând să fie gata în august 2025.
Aceste investiții sunt o șansă reală pentru România de a-și moderniza rețeaua feroviară la nivel european și de a-și consolida rolul de coridor logistic strategic între Uniunea Europeană și estul Europei.
