Aşa cum informam, decizia administrației Trump de a elimina, începând cu 29 august, scutirea vamală de minimis pentru bunurile cu valoare sub 800 de dolari a provocat un șoc în rețelele logistice internaționale. Această facilitate, în vigoare de zeci de ani, permitea intrarea fără taxe vamale a coletelor de mică valoare și a alimentat dezvoltarea unui comerț transatlantic de amploare redusă. Doar în 2024, sub umbrela acestei prevederi au ajuns în SUA 1,36 miliarde de expedieri, cu o valoare totală de 64,6 miliarde de dolari.
Anunțul eliminării a fost făcut pe 30 iulie, dar specificațiile tehnice privind implementarea au fost publicate abia pe 15 august, cu mai puțin de două săptămâni înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli. Operatorii poștali s-au trezit astfel în imposibilitatea de a-și adapta la timp sistemele informatice și procedurile necesare pentru perceperea taxelor și transmiterea datelor vamale către autoritățile americane.
Şi producătorii români ar putea fi afectaţi
Eliminarea pragului de 800 USD ca valoare netaxabilă a coletelor expediate în SUA schimbă fundamental regulile pentru micii comercianți europeni, inclusiv cei români. Fiecare colet va trebui însoțit de declarații vamale complete și va fi supus taxării, ceea ce creşte timpul de livrare, cât şi costurile finale pentru clienții americani, ceea ce va reduce competitivitatea produselor europene pe piața SUA.
Ca membru al rețelei Universal Postal Union (UPU), Poșta Română urmează tendința celorlalte administrații poștale europene. Deși nu a anunțat încă oficial o suspendare a trimiterilor de colete către SUA, este foarte probabil ca măsura să fie aplicată în curând, pentru a evita riscul ca pachetele expediate să rămână blocate la vămile americane.
Fluxurile comerciale de mică valoare expediate prin Poșta Română către SUA sunt relativ reduse în raport cu marii operatori din Germania, Franța sau Olanda, dar au o importanță strategică pentru comercianții români activi pe piețele internaționale. Majoritatea trimiterilor sunt generate de vânzători mici și medii care utilizează marketplace-uri precum Etsy, eBay, Amazon sau Shopify, pentru produse artizanale, textile, accesorii și produse personalizate.
Estimările arată că, în 2024, România a exportat în SUA bunuri în valoare de peste 1,8 miliarde EUR, dintre care o parte importantă a provenit din comerțul online și micro-exporturi. Deși ponderea acestor vânzări este mai mică decât în cazul marilor economii europene, pentru mii de microîntreprinderi și PFA-uri românești livrările de valoare mică reprezentau o sursă esențială de venit.
Riscul blocajelor logistice
Fără sisteme informatice capabile să transmită datele vamale cerute de SUA, Poșta Română și curierii privați se confruntă cu același risc ca restul Europei: coletele pot rămâne blocate în porturile aeriene americane (New York JFK, Chicago O’Hare, Miami) în așteptarea formalităților. În lipsa unor soluții rapide, mulți comercianți români ar putea fi nevoiți să suspende temporar vânzările către SUA, ceea ce va genera pierderi directe.
Pentru a limita efectele, comercianții români ar putea fi nevoiți să folosească exclusiv servicii de curierat expres (DHL Express, FedEx, UPS), care au deja infrastructura de vămuire automată. Acest lucru însă va majora costurile de transport, reducând atractivitatea produselor cu preț mic.
Soluțiile de tip fulfilment și logistică integrată (prin huburi europene – Polonia, Olanda, Germania – ar putea permite gruparea comenzilor într-un singur transport, reducând costurile și simplificând formalitățile vamale, în timp ce comercianții români orientați spre SUA vor căuta alternative în Canada, UE sau Orientul Mijlociu, unde regulile de import sunt mai predictibile.
Pentru România, eliminarea scutirii de minimis în SUA va avea un impact disproporționat asupra micilor exportatori și a businessurilor online, comparativ cu marile companii, care de obicei lucrează cu transportatori globali și loturi mari de marfă.
În lipsa unor soluții tehnice rapide implementate de Poșta Română și de curierii internaționali, comerțul electronic transatlantic al IMM-urilor românești riscă să fie grav afectat. Adaptarea va însemna investiții suplimentare în digitalizarea proceselor vamale, dar și o reorientare către piețe alternative sau canale logistice premium.
