Creşteri uriaşe de preţuri, controale şi amenzi fără precedent, volume mai scăzute de business, oameni greu de găsit şi mai scumpi… am putea scrie încă 10-20 de rânduri despre provocările cu care industria transporturilor se confruntă astăzi. Şi totuşi, în ciuda atâtor ameninţări pentru afacerile de orice fel, lumea transporturilor din România şi-a tras sufletul pentru o zi la Cluj, la Gala Tranzit. 580 de transportatori şi alţi 310 furnizori de produse şi servicii pentru transportatori şi-au împărtăşit problemele şi au dezbătut soluţiile care îi pot duce mai departe, împreună, peste crizele de tot felul anunţate sau aşteptate.
În cele 8 ore de conferinţă am dorit să transmitem că digitalizarea este o investiţie continuă obligatorie şi că respectarea reglementărilor detaşării şi rigurozitatea în organizarea programului de muncă al şoferilor (precum şi plata corespunzătoare fiecărei ore de lucru) pot însemna un cost de câteva sute de euro pe şofer mai mult decât în cazul firmelor care abordează problema mai relaxat şi merg “după obiceiul pieţei” şi, deci, un profit mai mic la sfârşitul anului, însă înseamnă totodată eliminarea oricăror griji sau emoţii că pot apărea probleme de retribuire a şoferilor sau de impozitare a diurnei/indemnizaţiei de detaşare retroactiv.
Am vrut să transmitem că oportunităţile sunt lângă noi şi că trebuie să ne folosim inteligent atuurile, că nu există piaţă fără oportunităţi, fără clienţi, fără volume, ci că, dacă nu ni se oferă, trebuie să cerem şi să căutăm. Să transmitem că serviciile trebuie permanent adaptate la vremuri şi că, mai degrabă decât să ne urmărim cu invidie competitorii, trebuie să căutăm permanent alţi clienţi. “Să ieşim din zona noastră de confort” – după cum zicea un transportator din noua generaţie, premiat la Cluj.
Dacă mai ieri clienţii de transport erau cei care dictau standardele, astăzi transportatorii pot fi cei care îşi educă clienţii cum trebuie făcut pentru ca transportul să contribuie la menţinerea unui produs la raft cu un preţ atractiv, de calitate, livrat la timp şi sigur. Pentru asta transportatorii trebuie să aibă încredere în profesionalismul lor, în intuiţia lor de business, în capacitatea lor de a inova şi de a oferi soluţii. Iar transportatorii români, cu precădere, trebuie să aibă încredere că sunt cel puţin la fel de buni, dacă nu chiar mai pregătiţi decât colegii lor din alte ţări, să ducă lupta concurenţei de pe piaţa europeană de transport.
Un război care trebuie câştigat este cel cu beneficiarii de transport care nu înţeleg că ţinând un camion 6, 7, 12 ore la încărcare sau descărcare condamnă la faliment respectivul cărăuş. Sigur, mai întâi trebuie ca fiecare transportator să înţeleagă că o oră de staţionare costă nu numai o fracţie din programul de lucru şoferului, ci înseamnă o fracţie în plus din salariul întregului personal, din rata de leasing, din taxa de drum plătită oricum, din asigurarea RCA în creştere şi din alte costuri fixe plătite şi dacă nu se învârte roata.
Revenim astfel la nevoia de a avea o reformă a transporturilor în România, adaptată la vremurile actuale. Vorbim de o revizuire a legislaţiei – pe care din păcate nu am putut să o discutăm la Cluj cu autorităţile de resort, care au declinat invitaţia noastră, prinse probabil în alte proiecte importante – dar mai ales de nevoia de schimbare de atitudine a transportatorilor şi expeditorilor, care au un rol important în educarea pieţei şi a clienţilor.
De asemenea, ne-am dorit să transmitem de la tribuna de la Cluj faptul că lupta pentru taxele şi impozitele pe transporturile europene nu s-a încheiat o dată cu implementarea Pachetului Mobilitate I şi cu decizia Curţii de Justiţie a UE care a abolit obligaţia întoarcerii camionului în ţara de origine la 8 săptămâni, ci politicienii vest-europeni continuă să caute noi modalităţi pentru strângerea şurubului în controlul şoferilor detaşaţi. Printre soluţiile aproape de implementare se numără impunerea unui instrument unic de calcul al remuneraţiei minime din fiecare ţară europeană în cazul unei operaţiuni supuse detaşării transnaţionale şi impunerea plăţii contribuţiilor sociale în ţara în care şoferul lucrează cel mai mult, schimbând regula de până acum care vizează aplicarea legislaţiei sociale a ţării în care este înregistrată firma angajatoare.
Au fost multe discuţii purtate în paralel cu discuţiile de business din zona generoasă de networking a locaţiei noastre din Cluj-Napoca, astfel că, pentru cei care nu au stat tot timpul în sala de conferinţă, redactorii tranzit au transformat aceste discuţii în articole punctuale care sunt publicate în această ediţie şi în următoarea.
În final ţinem să mulţumim celor 70 de parteneri ai evenimentului, cât şi tuturor celor aproape 900 de participanţi şi speakeri care şi-au pus la bătaie toată energia pentru reuşita acestui eveniment. Acesta a reprezentat o sărbătoare nu numai pentru cei premiaţi, ci şi pentru cei care au premiat, pentru partenerii evenimentului şi pentru cei care au aplaudat din sală cu convingerea că toţi sunt câştigători în lupta cu dificultăţile continue ale pieţei.
