Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard au lansat împreună campania Siguranța Online „Uniți împotriva escrocheriilor”, ca răspuns la fenomenul tot mai răspândit al înșelătoriilor comise prin telefon, SMS sau online. Inițiativa are ca scop dezvăluirea scenariilor de înșelăciune utilizate frecvent de infractori, pentru a preveni mai eficient astfel de fraude, în special în rândul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, ajutând oamenii să identifice și să evite mai rapid capcanele. Campania creează un ecosistem sigur și colaborativ, în cadrul căruia autoritățile publice, instituțiile financiare și consumatorii împărtășesc informații despre tiparele de înșelăciune, pentru a preveni mai eficient fraudele. Toate resursele relevante sunt disponibile pe www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor.
„Creșterea siguranței în mediul online este o responsabilitate comună și o prioritate instituțională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenție deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în fața provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă. Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaște pericolele și a se proteja de noile forme de înșelăciune online. Experiența lor de viață este o resursă valoroasă, iar misiunea noastră este să o completăm cu siguranță, încredere și protecție. Împreună, putem construi un spațiu digital mai sigur pentru fiecare.”, a precizat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul IGPR.
Campania vine într-un context în care tot mai mulți români se confruntă cu mesaje suspecte, promisiuni de câștiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor persoane care pretind că sunt rude aflate în dificultate sau așa-ziși reprezentanți ai autorităților. Potrivit datelor DNSC, numărul fraudelor din 2025 aproape s-a dublat față de anul trecut. Cea mai utilizată metodă rămâne phishingul, înregistrând o creștere de peste 70% față de 2024.
„Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informații esențiale pentru protecția împotriva fraudelor la cât mai mulți utilizatori. Uneori există o barieră de limbaj pentru anumite categorii de vârstă, care transformă tehnologia și utilizarea dispozitivelor într-un demers mai complicat decât este de fapt. Dacă vorbim mai des și sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiți să recunoaștem scenariile pe care atacatorii ni le servesc, astfel încât să nu devenim victime. Putem construi o rutină de securitate care să funcționeze ca un antivirus uman, bazată pe anumite reflexe de securitate pe care le putem dobândi din astfel de testimoniale ale unor oameni care au pățit-o.”, a declarat Mihai Rotariu, Manager Direcția Comunicare DNSC.
Dincolo de statistici, campania propune o schimbare de perspectivă: umanitatea în fața tehnologiei
În prezent, tehnologia joacă un rol dublu: pe de o parte, contribuie la prevenirea și combaterea înșelătoriilor, dar, pe de altă parte, infractorii o utilizează din ce în ce mai des pentru a imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenței artificiale. În acest context, campania pune accentul pe educație și pe însușirea unor mecanisme simple, pentru a ajuta oamenii să recunoască din timp potențialele tentative de fraude. Prin urmare, campania reunește într-un singur loc tipare și tactici, precum și exemple concrete, astfel încât consumatorii să poată identifica și evita aceste înșelătorii, ferindu-se astfel de experiențe neplăcute.
Prima platformă din România care actualizează în permanență exemple reale de fraudă: www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor.
Pilonul central al acestei inițiative este o platformă digitală care explică într-un limbaj accesibil modul în care funcționează cele mai răspândite metode de fraudă și cum pot fi acestea prevenite la timp. Pe lângă termenii tehnici, platforma prezintă publicului poveștile reale ale persoanelor care au trecut prin astfel de situații, întrucât aceste fraude se bazează adesea pe emoțiile puternice ale oamenilor.
„Rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacțiilor, la finele anului 2024. În schimb, rata de fraudă după numărul tranzacțiilor cu cardul în totalul plăților cu cardul era de 0,005% în România, de trei ori mai redusă ca media Uniunii Europene. Obiectivul Sigurantaonline este creșterea nivelului de educație digitală ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile și să fie conștienți de riscul legat de manipularea privind transferul banilor sau instalarea de aplicații la cererea fraudatorilor.”, a subliniat Gabriela Folcuț, Director Executiv Asociația Română a Băncilor.
Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă documentate pe platformă se numără:
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” constă în faptul că cineva trimite mesaje de la numere necunoscute, pretinzând că sunt rude și susținând că li s-a stricat telefonul. Escrocii îi cer victimei să salveze un număr nou și, profitând de situația de urgență, o presează să transfere bani în contul unui „prieten”, pretinzând că ruda respectivă nu mai are acces la contul său bancar. Întregul proces se desfășoară exclusiv prin mesaje scrise, fără apeluri vocale, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing – oportunitatea de investiții Hidroelectrica începe de obicei cu completarea de către victimă a unui formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, așa-numiții „consultanți” contactează victima prin telefon, convingând-o să efectueze transferuri pentru investiții fictive, sumele ajungând în final direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR începe cu un apel telefonic care pare să provină de la banca victimei, în cadrul căruia acesteia i se spune că cineva a solicitat fraudulos un credit în numele său. Ulterior, victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare dintre aceștia având numărul de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea unei situații de urgență, victima este convinsă să-și transfere economiile într-un așa-zis cont „sigur”, însă aceste sume ajung în cele din urmă direct la escroci.
Metoda Creditul – această schemă complexă este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care îi conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit prin WhatsApp documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate pentru a părea credibili, apoi le cer victimei să solicite singuri un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede folosind codul QR furnizat de ei. După finalizarea transferului de fonduri, istoricul conversației este șters imediat.
Metoda „Accidentul” – o înșelătorie care folosește clonarea vocii prin AI – se referă la situația în care escrocii sună la telefon și, folosind inteligența artificială, imită vocea unui membru al familiei, pretinzând că aceasta a suferit un accident grav de mașină sau se află în pericol legal iminent. Victima, auzind vocea familiară a copilului sau a nepotului, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda Nepotul la ananghie — vocea clonată cu AI este identică cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul folosește o voce generată de AI, pretinzând că au fost jefuiți și că au nevoie urgentă de bani pentru a se întoarce acasă. La fel ca în cazul metodei clasice Accidentul, victimele nu mai verifică adesea identitatea reală a apelantului.
Exemplele evidențiază cât de ușor pot fi activate sentimentele de frică și subliniază, în același timp, necesitatea unei soluții simple și clare pentru a opri la timp frauda. Campania promovează conceptul de parole de familie – nu o parolă formată din cifre, ci una alcătuită din amintiri și detalii cunoscute doar de cei apropiați. Aceste parole pot face diferența între o voce autentică și un apel fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Numărul și diversitatea înșelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care își pierd liniștea și economiile. Tocmai de aceea, oamenii au nevoie de repere clare care să îi ajute să recunoască mai ușor tentativele de fraudă. Împreună cu partenerii noștri, punem la dispoziție instrumente de informare și promovăm soluții simple de prevenție, precum parola de familie. Pentru Mastercard, într-un ecosistem bazat pe plăți digitale, încrederea și siguranța trebuie să meargă împreună.”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România și Croația.
Demersul va pune, de asemenea, accentul pe lansarea unei serii de materiale și clipuri realizate în colaborare cu mai mulți creatori de conținut, pentru a transmite publicului recomandări de prevenire într-un limbaj simplu și ușor de înțeles. Inițiativa își propune să arate într-un mod accesibil și relevant că vocea de la telefon poate fi o minciună, dar vigilența și comunicarea în cadrul familiei rămân cele mai sigure forme de protecție.
