Pakistanul a decis să permită tranzitul rutier al mărfurilor din țări terțe către Iran prin șase coridoare terestre, oficializate prin ordinul SRO 691(I)/2026, emis de Ministerul Comerțului și intrat imediat în vigoare. Actul desemnează rute care leagă Karachi, Port Qasim și Gwadar de punctele de frontieră Gabd și Taftan, prin Balochistan.

Decizia vine într-un moment în care accesul maritim către Iran a fost perturbat de criza din Strâmtoarea Hormuz, iar Pakistanul a raportat mii de containere blocate, în special în Karachi și Port Qasim. Presa regională și internațională a relatat că volumul containerelor afectate depășea 3.000, iar noul cadru urmărește tocmai mutarea unei părți a acestor fluxuri de pe mare pe rutier.

Coridoarele sunt autorizate, dar nu elimină riscurile logistice.
Ordinul pakistanez prevede că transportul acestor mărfuri se face sub regimurile și procedurile vamale aplicabile în Pakistan, inclusiv cu garanții și control al tranzitului până la ieșirea din țară. Cu alte cuvinte, Islamabadul nu deschide doar niște drumuri, ci creează un traseu vamal formalizat pentru mărfurile destinate Iranului. Pentru operatori, asta rezolvă parțial problema portuară, dar mută presiunea spre disponibilitatea vehiculelor, siguranța convoaielor, timpii de frontieră și capacitatea birourilor vamale din Balochistan.

Din cele șase rute oficiale, unele pornesc direct din Gwadar, ceea ce poate face din acest port o poartă mai apropiată pentru anumite fluxuri spre Iran decât Karachi sau Port Qasim. Totuși, avantajul geografic nu este suficient în sine: funcționarea reală a coridoarelor va depinde de stabilitatea procedurilor, de securitatea din Balochistan și de capacitatea punctelor Gabd și Taftan de a prelua volume suplimentare. În forma actuală, soluția pakistaneză pare mai curând un răspuns de criză bine organizat decât un substitut complet și permanent al rutelor maritime directe spre porturile iraniene.