Companiile din industria auto trebuie să își reevalueze periodic politicile de prețuri de transfer, pe fondul schimbărilor accelerate din sector, afirmă Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România. Potrivit acesteia, tranziția către vehicule electrice, reorganizarea lanțurilor de aprovizionare și presiunea constantă asupra costurilor nu generează automat riscuri fiscale, însă impun o analiză atentă a modului în care sunt distribuite funcțiile, riscurile și profiturile între entitățile unui grup multinațional.
Adelina Bobe explică faptul că, într-un context în care modelele de afaceri se schimbă rapid, companiile trebuie să verifice periodic dacă politicile de prețuri de transfer reflectă realitatea operațională. Atunci când apar noi activități de cercetare și dezvoltare, se modifică lanțul de creare a valorii sau sunt redistribuite responsabilitățile între entitățile grupului, poate fi necesară ajustarea modului în care acestea sunt remunerate.
Un alt aspect evidențiat de specialistul Deloitte este impactul volatilității costurilor cu energia, materiile prime și logistica asupra industriei auto. În opinia sa, din perspectiva prețurilor de transfer contează cine suportă aceste costuri suplimentare, cine gestionează riscurile generate de întreruperile lanțurilor de aprovizionare și cine ia deciziile privind măsurile de diminuare a impactului economic.
Adelina Bobe semnalează asupra presiunii constante exercitate de producătorii auto asupra furnizorilor pentru reducerea costurilor. Totodată, arată că este important ca grupurile să stabilească în mod clar cine negociază relația cu producătorii, cine aprobă concesiile comerciale și cine suportă efectele economice ale reducerilor de preț, deoarece aceste elemente influențează nivelul de profitabilitate al fiecărei entități.
Referitor la tranziția către vehicule electrice, reprezentanta Deloitte subliniază că dezvoltarea bateriilor, software-ului și a noilor tehnologii schimbă lanțul de creare a valorii în industria auto. În acest context, companiile trebuie să analizeze unde sunt dezvoltate tehnologiile-cheie, cine finanțează inovarea, cine coordonează activitățile de cercetare și dezvoltare și cine își asumă riscurile asociate, pentru ca distribuția profiturilor să fie în concordanță cu contribuția economică a fiecărei entități.
În opinia sa, reorganizarea lanțurilor de aprovizionare oferă unor entități locale, inclusiv celor din România, responsabilități suplimentare în gestionarea furnizorilor, coordonarea proceselor și implementarea măsurilor de eficientizare. În aceste situații, recomandă monitorizarea permanentă a rolului economic al fiecărei companii din grup și evaluarea impactului asupra politicilor de prețuri de transfer.
De asemenea, Adelina Bobe afirmă că transformările din industria auto nu impun automat modificarea modelelor de remunerare și nici nu generează, prin ele însele, riscuri fiscale. Totuși, monitorizarea continuă a modului în care evoluează funcțiile, riscurile și lanțurile de creare a valorii ajută companiile să își susțină politicile de prețuri de transfer și să reducă riscul unor controverse fiscale.
