România nu este încă în poziția de a aplica TollRo, dar nu putem să nu facem calcule: nu neapărat ca să știm ce va face țara noastră cu așa mulțime de bănet cât se va strânge la buget după aplicarea TollRo, ci mai degrabă pentru a atrage atenția clienților de transport asupra costurilor mult mai mari pe care le vor avea transportatorii pe cursele fiecăruia.
Dacă vechea rovinietă avea un cost anual de 1.425 de euro (oricum, și acest preț fiind mult mărit în ultimul an), acest lucru însemna că, la un rulaj pe traseu național în medie de 70.000 km, costul cu taxa de drum ajungea la 0,02 euro/km. Iar cei care reușeau să facă un rulaj anual mai mare aveau un cost aproape insignifiant/km, astfel că aceștia vor și resimți cel mai aprig diferența de cost după aplicarea TollRo.
Market Intelligence a făcut câteva calcule exacte ale diferenței de preț între noul sistem de plată pe kilometru și vechea rovinietă pe câteva curse mai cunoscute pentru transportatorii naționali, dar și pentru operatorii străini de transport pentru a arăta impactul TollRo în ceea ce privește tranzitul României.
Pentru național, specialiștii Transporeon au oferit exemplul Pitești-Craiova (128 km), care costă aproximativ 10 € cu TollRo. Pentru un camion care parcurge 70.000 km anual, doar 2,60 € din vechea vinietă anuală ar fi alocați pentru acea deplasare. Noul sistem, așadar, adaugă aproape 8 € pe sens și 15,50 € pentru o călătorie dus-întors, mărind de 4 ori partea costului de autostradă.
Legătura capitală-port București-Constanța are o creștere similară pe kilometru, deși este de două ori mai lungă, având aceeași proporție mare de autostradă. Biletul TollRo va fi aprox. 20,50 €, ceea ce generează o creștere estimată de 15,40 € per călătorie dus. Am lăsat deoparte taxa de pe podul Fetești-Cernavodă de pe traseu, pentru că se aplica și înainte și după intrarea în vigoare a TollRo.
Pe alte rute, unde există posibilitatea de a rula și pe drumuri de calitate inferioară autostrăzilor și drumurilor express (ex. Cluj-Galați), diferența de cost este ceva mai mică. Sigur, depinde și de cât de vechi este camionul.
Pentru tranzit, costul depinde de cât de des se tranzita România. Pornind de la supoziția că un camion internațional obișnuit traversează România de 40-80 de ori pe an și anterior deținea o vinietă anuală, vechea taxă de 1.425 € se traduce într-o cheltuială de aproximativ 18 până la 36 € pe trecere (suma mai mare pentru cei care realizau doar maximum 40 de traversări ale țării noastre). Nădlac-Giurgiu reprezintă o rută clasică de tranzit din Europa Centrală spre sudul Balcanilor/Turcia. Aceasta generează o creștere semnificativă deoarece aproape jumătate din distanța facturabilă este pe autostrăzi. Un alt exemplu, Nădlac-Albița, conectează Ungaria cu Moldova; este cu 145 km mai lungă, dar nu folosește aproape deloc autostrăzi, menținând costurile TollRo sub cele ale coridorului mai scurt Giurgiu. La 80 de treceri pe an, noul sistem TollRo va crește aproximativ de două ori cheltuiala transportatorului străin, dar creșterea va fi mult mai mică până la deloc în cazul camioanelor care trec mai rar prin Români, plătind fix pe câți kilometri rulează.
Aceste exemple arată, astfel, că până la urmă povara TollRo va cădea pe umerii transportatorilor naționali străinii fiind chiar mai avantajați să plătească fix pe rulaj și nu pe o perioadă mai lungă de timp față de cât stau pe teritoriul țării noastre.
În aceste condiții, sigur, este important de știut ce se va face cu toți banii strânși din TollRo, deoarece, dacă cheltuiala mai mare a transportatorilor se va materializa în drumuri mai bune, pe care se poate merge cu o viteză medie mai mare decât în prezent, sau dacă șoferii se vor bucura de mai multe parcări cu servicii mai bune în jurul drumurilor naționale, transportatorii ar plăti cu mai multă convingere taxele de drum de câteva ori mai scumpe.
Fără să poată oferi estimări cu privire la sumele care ar putea fi colectate din TollRo în primul an de implementare, CNAIR a precizat că în 2025 veniturile din rovinietă au fost de 1.719.873 459, 84 lei, fără TVA.
„TollRo are potențialul de a fi mai eficient decât sistemul bazat exclusiv pe rovinietă dintr-un motiv simplu: plata este corelată cu utilizarea efectivă a rețelei. În plus, noul sistem permite un control electronic automat al utilizării infrastructurii. Legea prevede că verificarea TollRo se poate realiza prin sisteme video automate pe domeniul SETRE România. Așadar, obiectivul nu este doar de a crește gradul de colectare, ci să avem un sistem în care obligația de plată să fie mai ușor de verificat și mai greu de evitat.”
Cu alte cuvinte, mai mulți bani la buget, dar și mai puțină bătaie de cap privind controlul. Cum ziceam, rămâne ca efectele să se și vadă în noi investiții în drumuri care să scurteze rutele și să ofere siguranța și confortul găsirii cu ușurință a unor parcări curate, sigure și care oferă servicii și pentru șoferii nevoiți să își facă acolo pauzele de condus, fie ele scurte, de 45 de minute, sau mai lungi.
**Sursă foto: redacția Tranzit
