Asociația olandeză de transport și logistică TLN a semnalat de multe ori în ultimul timp degradarea infrastructurii din această țară și impactul pe care restricțiile de circulație de pe unele tronsoane sau închiderile de poduri, pentru reparații sau din cauza deteriorărilor, le au asupra firmelor de transport din cauza timpilor mai mari necesari pentru fiecare cursă.
Punctele de vedere ale asociației sunt susținute și de un studiu realizat recent de Institutul Economic pentru Construcții (EIB), care estimează la 21 de miliarde de euro daunele cauzate de înlocuirile și renovările întârziate de infrastructură, la 2,5 miliarde de euro costurile suplimentare din întreținerea amânată și la 9-12 miliarde de euro pierderile de beneficii sociale din cauza celor 19 proiecte de infrastructură oprite. Din acest raport mai reiese că, fără măsuri suplimentare, costurile vor crește și mai mult, ceea ce ar trebui să facă din investițiile întârziate în infrastructură o problemă de importanță națională.
La rândul său, TLN deplânge faptul că instituțiile statului se uită mai mult la costurile acestor lucrări decât la costurile aduse de faptul că nu se face nimic, ceea ce duce la trafic aglomerat, întârzieri, folosirea unor rute ocolitoare ș.a., ceea ce afectează nu numai firmele de transport, ci și întreaga economie olandeză.
Banca Europeană de Investiții estimează că cele 16 proiecte rutiere oprite duc la 12,4 milioane de ore suplimentare pierdute anual de vehicule, dintre care 1,2 milioane de ore pentru transportul de marfă. Și că, împreună cu cele trei proiecte de căi navigabile oprite, cauzează costuri sociale anuale de 363 de milioane de euro.
Deci este, în opinia Logistic Alliance, momentul când trebuie făcute alegeri politice despre viitorul infrastructurii olandeze și când trebuie să se stabilească prioritățile Olandei pentru anii următori, astfel încât să se împiedice creșterea și mai mare a acestor costuri.
Pe lângă restricțiile despre care v-am informat în ultimul timp, începând cu 21 octombrie 2026 Rijkswaterstaat va mai introduce una, de greutate, pe digul Markerwaard (N307, cunoscut și sub numele de Houtribdijk). Cu o greutate maximă de 15 t și o sarcină maximă pe axă de 7,3 t, ruta va fi închisă traficului greu prin Houtrib, pentru a preveni deteriorarea suplimentară a podurilor. Consecințele pentru transportatori sunt majore, subliniază TLN, deoarece ei sunt nevoiți să facă un ocol prin A6 și A7, ceea ce înseamnă costuri mai mari, timp mai lung și o presiune suplimentară asupra accesibilității nordului Olandei. Restricția afectează firmele care depind zilnic de legătura dintre North Holland, Flevoland și Friesland, și ale căror camioane mai grele de 15 t vor trebui să ocolească prin Afsluitdijk.
TLN înțelege că măsurile sunt necesare pentru a garanta siguranță în trafic, dar cere mai multă claritate din partea Rijkswaterstaat.
Situația de la Houtribdijk nu este izolată: multe poduri, ecluze și drumuri se apropie de sfârșitul duratei tehnice de viață, iar reprioritizarea anunțată a proiectelor de infrastructură națională arată clar că sunt necesare alegeri dure.
Însă suplimentarea cu 1,5 miliarde de euro a bugetului pentru administrarea și întreținerea infrastructurii este disproporționată față de amploarea restanțelor și daunele economice pe care transportatorii le au zilnic. „Seria de închideri de poduri, restricții de greutate și defecțiuni din vară arată cât de vulnerabilă a devenit infrastructura noastră. Economia Olandei poate crește doar dacă guvernul investește structural în întreținerea, înlocuirea și consolidarea infrastructurii. Fără o agendă ambițioasă de investiții în infrastructură, accesibilitate și sustenabilitate, Olanda își va închide propriul motor economic și în cele din urmă nu doar transporturile, ci toată lumea plătește prețul pentru asta.“
TLN susține un program de investiții structural pe mai mulți ani pentru gestionarea, întreținerea, înlocuirea și extinderea infrastructurii vitale și este de părere că numai printr-o abordare sistematică și o bază financiară solidă se pot elimina restanțele și preveni problemele noi. De asemenea, îi mai solicită guvernului să aloce anual cel puțin 2% din PIB pentru infrastructură, accesibilitate și întreținere.
**Sursă foto: redacția Tranzit