Reprezentanții patronatelor din transportul rutier de marfă solicită autorităților și factorilor decizionali stabilirea de urgență a unei proceduri oficiale și transparente de notificare, gestionare și reconciliere a incidentelor apărute în funcționarea sistemului TollRo. Aceștia avertizează că, în lipsa unui astfel de mecanism clar, utilizatorii sunt expuși direct unor procese-verbale de contravenție în valoare de 2.000 de lei la fiecare 12 ore, fără a avea la dispoziție instrumente funcționale prin care să demonstreze că neplata sau întreruperea monitorizării traseului a survenit din cauza blocajelor tehnice ale platformei. Situația a determinat Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România și Confederația Patronală Concordia să solicite suspendarea aplicării tuturor amenzilor până la data de 1 aprilie 2027 sau până la maturizarea deplină a sistemului.
În conformitate cu normele actuale emise de autorități, conducătorii auto și companiile nu ar trebui să suporte amenzi în măsura în care acțiunile de plată sau de monitorizare nu pot fi efectuate din cauza defecțiunilor tehnice ale platformei, fiindu-le permis să înceapă sau să continue deplasarea pe rețeaua rutieră. Cu toate acestea, cadrul de reglementare lasă constatarea oficială a unei astfel de disfuncționalități exclusiv la latitudinea dezvoltatorului tehnic, format din Vodafone și MIRA, care are obligația de a informa Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru ca administratorul drumului să poată activa legal derogările de la sancționare. Până în prezent, o astfel de recunoaștere a avut loc o singură dată, în dimineața zilei de 1 octombrie, la ora 11:10, când s-a instituit o suspendare a sancțiunilor pentru un interval de până la 72 de ore în baza articolului 9 din norme, însă după expirarea acestui termen companiile au reintrat sub incidența amenzilor automate, deși instabilitatea soluției a continuat.
Lipsa alertelor automate complică demonstrarea defecțiunilor apărute în cursă
Secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, a subliniat că noul cadru administrativ prevede sancțiuni de aproximativ 2.000 de lei dacă parcursul nu a putut fi determinat, existând opțiunea achitării acesteia sau riscul primirii unei amenzi de 5.000 de lei în cazul neplății, în timp ce determinarea ulterioară a traseului fără confirmarea plății poate atrage sancțiuni cuprinse între 10 și 20 de ori valoarea tarifului neachitat. Acesta a atras atenția că, în mod normal, autoritățile ar trebui să prevadă o procedură legală de reconciliere prealabilă, după modelul aplicat de poliție în cazul persoanelor juridice, când se solicită identificarea conducătorului auto înainte de emiterea directă a amenzii, oferind transportatorului posibilitatea să lămurească natura incidentului și să regleze conturile fără a fi penalizat abuziv.
La rândul său, președintele UNTRR, Daniel Niculescu, a explicat că aplicația mobilă funcționează de multe ori intermitent, oprindu-se în mod neașteptat după o oră de utilizare sau pierzând semnalul, în condițiile în care telefonul nu transmite nicio alertă sonoră sau vizuală către conducătorul auto sau către dispecerat. Totodată, legislația rutieră interzice strict manipularea sau supravegherea telefonului mobil în timpul condusului, iar șoferul este obligat să se concentreze la trafic, nu să verifice permanent dacă softul mai transmite date de localizare, dacă mai are conexiune la internet sau dacă bateria dispozitivului se descarcă. În aceste condiții, dispeceratele companiilor cu sute de autovehicule nu au nicio modalitate tehnică de a monitoriza starea aplicației pe fiecare mașină în timp real și sunt puse în imposibilitatea de a dovedi în fața organelor de control că oprirea înregistrării a fost cauzată de platformă și nu de rea-credință.
De asemenea, transportatorii semnalează că singurele soluții improvizate pe care le au la îndemână sunt capturile de ecran sau tichetele deschise în platforma tehnică, demersuri care s-au dovedit ineficiente în fața riscului contravențional. Reprezentanții companiilor au relatat situații concrete în care sistemul nu a permis introducerea cardurilor bancare pentru alimentarea conturilor, operațiune blocată complet timp de două ore până la remedierea tichetului deschis, perioadă în care camioanele aflate în tranzit au rămas descoperite. Fără o notificare automată generată din contul central al companiei și acceptată în instanță ca dovadă legală, firmele avertizează că se află la mâna unor declarații generale emise de administratori, care susțin public că sistemul funcționează în parametri normali chiar dacă pe teren apar deficiențe periodice grave.
Proiectul de lege din Parlament vizează înghețarea amenzilor rutiere
În acest context, întreaga industrie își pune speranțele într-o soluție legislativă de urgență depusă la Senat de senatorul Robert Cazanciuc, care prevede amânarea aplicării amenzilor pentru sistemul TollRo până la data de 1 aprilie 2027. Măsura ar reproduce intervalul de grație solicitat inițial chiar de către administratorul drumului, CNAIR, care a transmis Ministerului Transporturilor o adresă oficială pe 7 septembrie prin care cerea decalarea aplicării sistemului până la 1 aprilie, demers asumat public printr-un comunicat de presă pe 18 septembrie, dar respins ulterior de mediul politic din motive ce țin de respectarea jaloanelor asumate prin PNRR.
Deși proiectul de lege a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, forțele politice au solicitat amânarea votului, existând informații din partea asociațiilor patronale că Ministerul Transporturilor ar fi pregătit un aviz negativ. Transportatorii atrag atenția că lipsa de consens politic și tentativa de a transforma acest dosar într-o competiție de imagine vor conduce la blocaje economice masive, subliniind că nu refuză plata taxelor datorate, ci solicită doar protecție legală împotriva unui val de amenzi aplicate din cauza deficiențelor unei platforme informatice care nu a beneficiat de o perioadă reală de testare.
